Finanţarea datoriei publice, până la sfârşitul acestui an, nu este un lucru facil, din cauza condiţiilor dificile din piaţă, sunt de părere analiştii Erste, potrivit unui raport al bănci austriece.
Analiştii au precizat: "Spre deosebire de perioada ianuarie-aprilie 2012, când condiţiile de piaţă au permis ca o parte importantă a datoriei publice aferente acestui an să fie prefinanţată, treimea rămasă de finanţat nu este un lucru facil. Dacă adăugăm deficitul bugetar de acoperit în perioada rămasă din an, putem uşor concluziona că reducerea în continuare a cheltuielilor bugetare este inevitabilă. Dar este acest lucru posibil într-un an electoral? În mod cert, Ministerul Finanţelor Publice s-a străduit şi până acum a reuşit să ţină în frâu volumul cheltuielilor pe seama reducerii celor de capital".
Deşi creşterea economică va încetini la 0,7%, în acest an, şansele realizării ţintei de deficit bugetar de 2,3% din Produsul Intern Brut (PIB) pe standard cash au crescut, se arată în raport. Analiştii anticipează că Guvernul va depăşi ţinta de deficit bugetar de 3% din PIB pe standardul ESA în acest an, pentru că arieratele, în special cele înregistrate la nivelul administraţiilor publice locale, rămân "o problemă spinoasă".
Analiştii băncii au adăugat: "Veniturile din privatizare, dacă vor exista, nu vor schimba prea mult situaţia finanţării datoriei publice. Mai mult, procedurile de privatizare sunt destul de laborioase, iar interesul investitorilor nu este în prezent prea mare".
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) ar putea accesa finanţare cu mai mare uşurinţă de pe pieţele internaţionale, datorită scăderii semnificative a primei de risc, la minimul ultimilor patru ani, potrivit raportului.
Economiştii Erste au precizat: "Costul credit-default swap (CDS) pe datoria de stat a României cu maturitatea la cinci ani este în prezent de 200 puncte de bază, sau două puncte procentuale. Astfel, statul şi-ar putea completa necesarul de finanţare pentru perioada rămasă din acest an prin atragerea de fonduri de pe pieţele externe, în cuantum de 750 milioane euro - 1 miliard euro".
Finanţele au programat pentru astăzi redeschiderea unei emisiuni de obligaţiuni cu scadenţa în 2015, prin care vor să atragă 150 milioane de euro.
Trezoreria a atras, anul acesta, 750 milioane euro de pe pieţele externe şi 2,25 miliarde dolari prin emisiuni de titluri pe piaţa americană.
"Pentru moment, însă, scenariul cel mai plauzibil pentru randamentele locale este de rămânere pe un trend usor ascendent, în condiţiile în care aşteptările inflaţioniste sunt în creştere, iar campania pentru alegeri parlamentare intră în linie dreaptă", avertizează Erste.
Costurile de finanţare ale ţării noastre ar putea creşte în perioada rămasă până la sfârşitul anului şi chiar după, ca urmare a declaraţiei "bulversante" a premierului Victor Ponta privind faptul că necesităţile de finanţare pentru ultimele 45 de zile din acest an nu sunt acoperite, se arată în raportul băncii austriece.
Analiştii Erste au menţionat: "Randamentele (n.r. obligaţiunilor de stat) şi-au menţinut tendinţa de creştere săptămâna trecută, în timp ce Banca Centrală a continuat să limiteze lichiditatea în piaţă prin intermediul operaţiunilor repo la o săptămână (şase miliarde lei), în încercarea de a contracara slăbirea leului. Mai mult, declaraţia bulversantă a premierului Ponta - retrasă ulterior - potrivit căruia necesităţile de finanţare pentru ultimele 45 de zile din acest an nu sunt acoperite este de natură a spori incertitudinea, iar investitorii nu se vor sfii să liciteze mai sus în perioada rămasă din acest an şi chiar în continuare".
În plus, inflaţia va exercita presiuni asupra preţurilor titurilor de stat cel puţin până la jumătatea anului viitor, nefiind exclus ca randamentele titlurilor de stat pe cinci ani să depăşească 7%, estimează experţii băncii austriece.
Trezoreria şi-a propus să împrumute, în octombrie, de pe piaţa internă 4,15 miliarde de lei, prin vânzarea de titluri de stat. MFP a atras, în acest an 46,4 miliarde lei de pe piaţa locală.
Trezoreria a împrumutat, săptămâna trecută, de pe piaţa internă 925 milioane lei, iar analiştii ING Bank suspectează că printre cumpărători s-au numărat trei bănci locale.