ESTE OBLIGATĂ ROMÂNIA SĂ URMEZE TĂRILE BALTICE? Unde creditare nu e, creştere economică nu e

O serie de evoluţii recente din economiile Europei de Est umbresc sărbătoarea mediatică lansată de Guvernul de la Bucureşti, cu ocazia raportării creşterii economice din primul semestru al acestui an.

Raportul special de la Fitch Ratings nu face decât să constate ceea ce era evident încă de la începutul anului. Agenţia de rating precizează că "după ani de creştere puternică, dar nesustenabilă, alimentată de fluxurile de capital străin şi creşterea rapidă a creditării", ţările baltice se vor confrunta cu 12 luni de incertitudine, generată de "ajustări macroeconomice". Acest termen este, probabil, varianta corectă din punct de vedere politic a noţiunii de recesiune.

Letonia ne aminteşte că este perfect posibil ca, după numai 6 luni, să treci de la o creştere economică de 8,1% la 0,2%. În Estonia, rata anuală a creşterii economice a schimbat prefixul şi s-a transformat într-o contracţie cu 1,4% în T2 2008, faţă de o creştere cu 4,8% în T4 2007.

Ce s-a schimbat în ultimul an în cele două ţări baltice? S-a redus drastic ritmul de creştere a creditării (vezi grafic 1), iar masa monetară M1 a început să scadă accelerat (vezi grafic 2).

Cele două grafice ne oferă o indicaţie clară a cadrului care trebuie luat în considerare la construirea testelor de stres, atât pentru sistemul bancar cât şi pentru economie în general. A fost nevoie doar de o perioadă scurtă, un an şi jumătate, pentru ca Letonia să treacă de la o creştere a masei monetare M1 de 40%, la o contracţie cu 12% în iulie 2008. Această contracţie s-a accelerat faţă de luna anterioară, când rata anuală de scădere a fost de 10,1% (vezi graficul 2). Ritmul de creştere a creditării, de aproape 32% în ianuarie, s-a prăbuşit până la 19% în iulie, şi, odată, cu el s-a prăbuşit şi economia Letoniei.

Contrar teoriei economice promovate în prezent de autorităţile monetare internaţionale, intrarea Letoniei în recesiune nu a condus şi la o reducere a presiunilor inflaţioniste. Cu o rată anuală a inflaţiei de 16,5% în iulie, Letonia a fost campioana UE la creşterea preţurilor.

Din datele privind creditarea şi evoluţia masei monetare M1 în cele trei ţări, se observă o corelaţie foarte strânsă între dinamica masei monetare şi a creditării pentru cele două ţări baltice (n.a. un coeficient de corelaţie de peste 0,96, unde o valoare de 1 indică o corelaţie perfectă, iar -1 o corelaţie perfectă, dar în sens opus a evoluţiei celor două variabile).

Pentru România, datele lunare privind rata anuală de creştere a masei monetare M1 şi a creditului neguvernamental arată o corelaţie negativă, cu un coeficient de -0,14, dar a cărui semnificaţie statistică este redusă din cauza lipsei datelor statistice relevante.

FMI avertizează că problemele din zona baltică se pot extinde şi în Scandinavia, prin intermediul băncilor suedeze, care au monopolizat, practic, pieţele din Estonia, Letonia şi Lituania.

Adâncirea crizei creditării şi restricţionarea severă a posibilităţilor de finanţare de pe pieţele de capital pot afecta grav Suedia, se mai arată în raportul FMI preluat de cotidianul britanic The Telegraph. Vom asista, în acest caz, la o contagiune inversă? Este posibil.

Un articol recent din Wall Street Journal arată că tocmai acest fenomen (n.a. de adâncire a crizei creditării) este iminent, deoarece băncile europene şi americane trebuie să găsească resurse pentru răscumpărarea unor obligaţiuni cu rate variabile emise în 2006. Instrumente de acest tip, în valoare de 95 miliarde de dolari, ajung la maturitate în septembrie, iar analiştii de la JP Morgan arată că până la sfârşitul anului viitor mai trebuie refinanţate obligaţiuni în valoare de 787 miliarde dolari, conform aceluiaşi articol din WSJ.

Economia României se va confrunta până la sfârşitul anului cu primele semne ale unei încetiniri economice, pe fondul aplicării noului regulament al BNR şi al creşterii costurilor de finanţare pe plan extern. Fitch ne pune pe acelaşi plan cu Ţările Baltice şi Bulgaria în ceea ce priveşte gradul foarte ridicat al vulnerabilităţii în faţa presiunilor legate de finanţarea externă, conform unui raport publicat ieri pe site-ul companiei.

Deoarece o poză face cât o mie de cuvinte, ne vom întoarce la cele două grafice pentru a încerca să "ghicim" ce ne rezervă viitorul. Aici se observă, şi în cazul economiei noastre, conturarea tot mai pregnantă a unor tendinţe de scădere a ritmurilor de creştere, atât pentru masa monetară cât şi pentru creditare. Ultimele date publicate de BNR arată că ritmul de creştere al masei monetare M1 a scăzut la 42,3% în iulie, de la 52,3% în iunie, după 18 luni cu o creştere medie de 56,3%.

Este România diferită, sau trebuie să urmeze calea bătătorită de Ţările Baltice? Accentuarea crizei financiare internaţionale din această vară şi menţinerea tendinţei de creştere a costurilor de finanţare pe pieţele externe ne arată că atitudinea "noi suntem altfel" se va dovedi extrem de imprudentă. Atenţie la M1!