Estimări pozitive pentru macroeconomia şi sistemul energetic din ţara noastră

Situaţia macroeconomică din România şi din întreaga regiune este stabilă şi perspectivele sunt pozitive pentru anul în curs, chiar dacă creşterea economică va încetini, au afirmat participanţii la Third Annual Romanian Business&Investment Roundtable, eveniment care s-a desfăşurat miercuri şi joi la Bucureşti, în organizarea Economist Impact şi Oxygen Comms.

Adrian Câciu, ministrul Finanţelor Publice, a declarat că estimează o creştere economică naţională în 2023 peste prognoza de 2,8%.

"Rezultatul va fi mai bun decât cel prognozat şi cred că după primul semestru prognozele vor fi mai bune decât sunt în acest moment. Din perspectiva inflaţiei, 2023 este anul în care inflaţia intră pe un trend descrescător în Europa şi România, dar rănile rămân. Nu putem răsufla uşuraţi când avem indicatori în scădere, dacă nu ai toate rănile vindecate. (...) Există în continuare spaţiu pentru consolidare fiscală pe venituri. Parte de facilităi nu sunt doar date de cote de facilităţi. Te poţi uita la acordarea, de exemplu, a unor facilităţi, pe zone care nu au legătură cu o bunăstare a companiei. Mă refer la produse accizabile, vă dau un exemplu. Există tot felul de eşalonări pe care le acordăm. Ar trebuie să ne uităm din nou, pentru că accizele se plătesc înainte de a intra bunul pe raftul magazinelor şi nu sunt ale companiei", a spus Adrian Câciu.

Ministrul Finanţelor a arătat că, în continuare necesarul de finanţare al ţării noastre este unul crescut.

"Nevoia de investiţii în România depăşeşte cu mult ceea ce media europeană are necesar. De ce? Că noi am mers mai lent. Nu mai facem datorie pentru consum. Acum plătim nota de plată a consumului trecut. Avem datorie mare de refinanţat din trecut. Datoria nouă care se naşte este sub nivelul investiţiilor pe care le programăm. Începe să fie o abordare serioasă şi trebuie continuată. În Europa dar şi în lume, mai devreme sau mai târziu situaţia datoriilor suverane va fi un subiect care va preocupa societăţile pentru că sunt ridicate. Sănătatea datoriei este foarte importantă şi modul în care ea poate fi plătită", a precizat Adrian Câciu.

Potrivit acestuia, suntem un stat care în următorii 4 ani trebuie să-şi fixeze ca obiectiv de investiţii 10% din PIB şi nu doar publice.

"Trebuie să avem măsuri care să se ducă în investiţiile private prin stimulente date către bugetul de stat : granturi, garanţii, elemente de finanţare, inclusiv permiterea de obligaţiuni şi valorificarea lor într-o zonă de eficientizare pe bursă", a mai spus ministrul Adrian Câciu.

Mario Bikarski, analist pentru Europe Economist Inteligence(EIU) a arătat că estimările pentru ţara noastră se află în parametrii studiaţi la nivel european.

"Estimăm o încetinire a creşterii economice în acest an şi un deficit de 4%, mai mic decât cel înregistrat la finalul anului 2022, care a fost de 4,8%. Inflaţia este la vârf, dar a încetinit. Regiunea sud-est europeană a reuşit anul trecut să diversifice sursele de alimentare cu energie, adaptându-se noilor realităţi care nu permit importul de energie şi gaze din Rusia. Cu toate acestea, observăm alte aspecte, cum ar fi creşterea exponenţială a preţurilor la produsele alimentare şi la utilităţi ceea ce a dus la o majorare a cheltuielilor pe fiecare gospodărie în parte", a spus Mario Bikarski.

Specialiştii EIU estimează o creştere economică uşoară pe piaţa europeană în anul 2023, creştere încetinită din cauza a ceea ce se întâmplă în Ucraina şi de rata mare a inflaţiei globale.

"Ne aşteptăm la nivel global la o creştere economică de 2%, iar dacă vorbim despre SUA şi UE va fi o creştere de 0,7%. În privinţa Chinei, creşterea ar putea fi de 5,7%. Preţurile energiei la nivel global vor rămâne ridicate ceea ce va duce menţinerea unei rate crescute a inflaţiei, preţul petrolului va rămâne 87 dolari barilul în 2023 şi chiar s-ar putea să se menţină aşa până în anul 2025. Situaţia pentru UE arată mult mai bine comparativ cu şase luni în urmă. Europa nu a intrat în recesiune şi nu aşteptăm vreo recesiune nici în Eurozone, dar inflaţia va rămâne la nivel ridicat. Ne aşteptăm ca Banca Central Europeană să emită noi titluri, iar ratele dobânzilor pe termen scurt să se situeze între 3,5% şi 4% până la jumătatea anului curent", a precizat Mario Bikarski.

• Contracte de finanţare din PNRR de 600 milioane euro pentru noi capacităţi energetice

În ceea ce priveşte domeniul energiei, Dan Drăgan, secretar de stat în Ministerul Energiei a declarat că ţara noastră a întreprins toate acţiunile necesare pentru a stopa total importurile de gaze şi petrol din Federaţia Rusă şi că în acelaşi timp a asigurat securitatea energetică a Republicii Moldova în ceea ce priveşte livrările de energie.

"În ceea ce priveşte securitatea la nivel regional, trebuie să profităm de mixul de generare al energiei. În România, 40% vine din centrale hidroelectrice, iar restul de 20% din tehnologii noi. Acesta este un avantaj, din punctul nostru de vedere. Trebuie să luăm în considerare investiţiile mari care se fac şi care urmează să fie demarate în domeniul energiilor regenerabile. Ne aşteptăm ca, în săptămânile următoare, să se semneze contracte privind construirea de capacităţi de energii regenerabile, finanţate din PNRR, investiţii care se ridică la 600 milioane euro. Trebuie să avem în vedere că Planul de decarbonizare, în România, care avansează de la lignit fosil înspre regenerabile, se află în curs de dezvoltare, cu 1,3 Gigawaţi, şi cu nişte facilităţi de generare a energiei foarte flexibile. De asemenea, trebuie să avem în vedere şi investiţia la Termocentrala de la Mintia, de 1,5 Gigawaţi", a spus Dan Drăgan.

Secretarul de stat din Ministerul Energiei a precizat că investiţiile respective vor face posibilă repoziţionarea ţării noastre ca garant al securităţii energetice în regiune.

"Trebuie să avem în vedere şi valoarea contractelor deja semnate cu operatorii de distribuţie pentru creşterea interconectivităţii cu ţările vecine, iar astăzi avem în jur de 3 Gigawaţi capacitate şi trebuie să ajungem, în următorii ani, la o capacitate de 5 Gigawaţi, apoi conexiunea BRUA, care este deja construită şi care leagă toată regiunea Bulgaria-România-Ungaria-Austria. Trebuie să avem în vedere şi interconectorul dintre Grecia şi Bulgaria, care ne va oferi o sursă alternativă de gaz. Toate aceste investiţii care sunt în curs, toată infrastructura care a fost dezvoltată până astăzi şi care se va dezvolta în perioada următoare vor face posibilă repoziţionarea României ca garant al securităţii energetice regionale. În acest moment, 80% din consumul de gaz din România este acoperit din resurse interne. Acest procent va creşte în mod semnificativ, odată cu volumele care vor intra în reţea din Marea Neagră. Deja, prima mare investiţie a fost iniţiată şi am văzut în ultimul an creşterea volumului intrat în reţea", a menţionat Dan Drăgan.

• Capacităţi energetice verzi de 10.000 Megawaţi - obiectivul pentru 2030

Oficialul din cadrul Ministerului Energiei a adus în discuţie şi necesitatea conectării în reţea a noilor exploatări din offshore şi onshore, dezvoltării unei strategii pe hidrogen, aprobării unei legislaţii pentru parcurile eoliene din offshore şi realizării rapide a conductei submarine care va lega Azerbaidjan cu România prin Marea Neagră.

"Asta înseamnă diversificare şi reducerea dependenţei de resursele fosile din Federaţia Rusă şi creşterea rezilienţei europene. Observăm o accelerare a folosirii surselor de energie regenerabilă, ce aduce cu sine două efecte. Pe de o parte, companiile şi gospodăriile doresc să câştige mai multă independenţă, să nu mai aibă parte de aceste turbulenţe existente pe piaţă, iar al doilea lucru ţine de angajamentul nostru până în 2030", a afirmat Dan Drăgan.

Secretarul de stat din Ministerul Energiei a arătat că toate sursele de alimentare pe bază de cărbune urmează să fie închise şi că în PNRR sunt alocate fonduri pentru investiţii menite să faciliteze tranziţia către surse alternative de producere a energiei.

"Am observat un interes crescut din partea companiilor în ceea ce priveşte crearea de noi capacităţi de alimentare cu energie, iar foarte multe din acestea au fost deja conectate la reţeaua principală şi vom avea, practic, un nou Gigawatt de putere instalată în România, până la finalul acestui an. Scopul nostru este ca până în 2030, în baza planului nostru strategic care se află acum în revizuire, să avem 10.000 de Megawaţi putere instalată din energii regenerabile. Este convingerea mea că acesta este drumul spre care ne îndreptăm", a spus Dan Drăgan.

În ceea ce priveşte energia nucleară, care va ajuta ţara noastră în procesul de decarbonizare, Adrian Duţă, vicepreşedintele Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă (E-ARC), a afirmat că , deşi vorbim despre energia nucleară ca despre o energie curată, apelarea la ea conţine şi anumite riscuri.

"Energia nucleară este curată, sigură, dar trebuie să avem în vedere că energia nucleară nu vine fără riscuri. Combustibilul nuclear poate fi folosit pentru scopuri militare, pentru crearea de arme de distrugere în masă. Proliferarea nucleară este una dintre îngrijorări", a arătat Adrian Duţă, care s-a referit şi la extinderea capacităţii de la Cernavodă.

"Programul include construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă pentru a fi operaţionale în 2030, precum şi retehnologizarea Reactorului 1. De asemenea, înţelegerea pe care o avem cu partenerii din SUA prevede dezvoltarea unor mici reactoare modulare. Toate acestea vor plasa România într-un rol principal în Europa. Noi credem că va creşte capacitatea de producere a energiei, se va dubla faţă de ce avem acum, ceea ce va oferi independenţă energetică ţării noastre. Dacă adunăm cu exploatarea gazelor din Marea Neagră şi dacă vom realiza şi parcurile eoliene proiectate, România va fi într-o poziţie de garant regional de securitate energetică", a spus Adrian Duţă.

• 6,6 milioane euro - investiţii în cloudul guvernamental

Ţara noastră are, în privinţa cloud-ului guvernamental, investiţii de peste 6,6 milioane euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, a afirmat, în cadrul dezbaterilor, Sebastian Burduja, ministrul Cercetării, Inovaţiei şi Digitalizării.

"Am iniţiat un pachet legislativ care este unic la nivel european şi vă voi da câteva exemple. În ceea ce priveşte cloud-ul guvernamental, avem investiţii de peste 6,6 milioane euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Acest lucru a necesitat o nouă legislaţie, despre cum ne vom conecta la cloud-urile comerciale, unde sunt, ce sunt datele colective, unde sunt stocate acestea, care sunt politicile în această materie. Acestea sunt domenii în care România a demarat acţiuni cu mult timp înaintea altor state", a spus ministrul Sebastian Burduja.

El a arătat că societatea civilă a primit pozitiv digitalizarea cazierului judiciar, iar acest lucru este consemnat de cele peste 50.000 de solicitări, în două săptămâni, pentru eliberarea online a respectivului document.

Legat de interoperabilitatea bazelor de date şi de protecţia acestora împotriva riscurilor cibernetice, ministrul Cercetării, Inovaţiei şi Digitalizării a arătat că există soluţii optime pentru protecţia acestora, în ciuda situaţiei actuale generată de războiul declanşat de Rusia în Ucraina, când numărul atacurilor cibernetice a crescut exponenţial.

În ceea ce priveşte limitele tehnologice şi limitele utilizării internetului pe care decidenţii politici doresc să le configureze pentru următorii ani,

Sabin Sărmaş, preşedintele Comisiei pentru tehnologia informaţiilor şi comunicaţii din Camera Deputaţilor a arătat că acestea au fost proiectate pentru a trece dincolo de graniţele fiecărui stat.

"Cu toate acestea, în cursul războiului din ultimul an, am constatat că autorităţile Federaţiei Ruse au încercat să blocheze accesul liber al cetăţenilor acestui stat la internet. Astfel, internetul s-a transformat într-o armă, aşa cum de altfel şi energia a fost folosită ca armă de autorităţile din Rusia", a spus Sabin Sărmaş care a precizat că progresul tehnologic nu poate fi împiedicat de autorităţile de la Kremlin, aşa cum nici URSS şi nici China nu au reuşit în anii 80 să împiedice dezvoltarea computerelor, ciberneticii, fiind depăşite în acest domeniu de SUA şi Japonia.

"Poate vă întrebaţi de ce China nu a inventat ChatGPT în condiţiile în care are mii de cercetători, o bază uriaşă de date şi miliarde de dolari sau yuani investiţi în acest domeniu. Pentru că autorităţile de la Beijing doresc să centralizeze totul, să controleze totul şi prin anumiţi senzori să ţină sub control chiar sectorul economic privat. De aceea inovaţiile tehnologice în acest domeniu au loc în aceleaşi state, care sunt cele vestice. În acest moment ChatGPT nu funcţionează în China şi nu ne aşteptăm să fie utilizat prea curând în statul respectiv. (...) Am avut şansa anul trecut să fiu implicat în dezvoltarea de politici globale în acest domeniu de activitate. Cea mai importantă lecţie pe care am învăţat-o cu acest prilej a fost că în dezvoltarea acestor politici provocarea nu este reprezentată de tehnologie, ci de diferenţele culturale. Acestea ghidează dezvoltarea tehnologică", a spus Sabin Sărmaş, care a precizat că pentru unele state poate fi periculos ca cetăţenii lor să folosească metaversul, pentru că în lumea virtuală vor da peste nişte valori, care nu corespund celor din realitatea zilnică din ţările respective.

El a menţionat că este important să fie realizat un sistem legislativ care să faciliteze dezvoltarea tehnologică, dezvoltarea infrastructurii şi reţelelor de comunicaţii şi care să sprijine start-up-urile care activează în acest domeniu de activitate.