Prima veste bună legată de găzduirea de către Bucureşti a patru meciuri ale Campionatului European din 2020 a venit odată cu lansarea logo-ului oficial al competiţiei. Fiecare dintre oraşele gazdă ale turneului final (Amsterdam, Baku, Bilbao, Bruxelles, Bucureşti, Budapesta, Copenhaga, Dublin, Glasgow, Londra, Munchen, Roma şi Sankt Petersburg) este reprezentat de câte un pod celebru, iar Capitala va avea ca simbol grafic pasajul Basarab. Vestea bună este că acest pod este deja construit, fiind unul dintre puţinele lucruri finalizate în vederea găzduirii Euro 2020. În rest, stadioanele de antrenament nu au intrat în programul de renovare, metroul nu a ajuns la aeroport, iar autostrada care să lege Bucureştiul de Budapesta arată bine doar pe hârtie.
Logo-ul oficial al europeanului de peste patru ani prezintă trofeul Henri Delaunay înconjurat de siluete ale iubitorilor de fotbal, în diverse culori, aflate pe un teren de fotbal în formă de pod, simbol al legăturii dintre estul şi vestul continentului. Oraşele gazdă vor avea propriile logo-uri, acestea urmând să fie prezentate rând pe rând în cadrul unor manifestări la care vor participa fotbalişti celebri şi membri marcanţi ai conducerii UEFA. Startul s-a dat la Londra, care va găzdui semifinalele competiţiei şi finala, preşedintele UEFA, slovenul Alexandr Ceferin explicând de ce s-a pornit din acest loc: "Sunt fericit că ne aflăm aici în Anglia, unde s-a născut jocul, ţara care a dat fotbalul restului lumii. UEFA vrea în 2020 un turneu care să fie o adevărată celebrare a jocului nostru".
Revenind la neajunsurile "noastre", ultima vizită a oficialilor UEFA la Bucureşti a avut loc în luna august, aceştia purtând discuţii cu Primarul General al Capitalei, Gabriela Firea. Aşa cum am relatat atunci, pe lista neajunsurilor a mai fost plasată o nouă problemă, a centrului de presă, în condiţiile în care noua Sală Polivalentă, care ar fi trebuit să fie gazda jurnaliştilor există doar pe hârtie. S-a ajuns la un acord de compromis, potrivit căruia se va construi un centru de presă provizoriu de cel puţin 1250 de metri pătraţi, în imediata apropiere a Arenei Naţionale. S-a discutat despre reabilitarea străzilor din jurul arenelor (inclusiv cele de antrenament), despre transportul în comun, pistele destinate bicicliştilor, accesul persoanelor cu dizabilităţi la stadion. Marea problemă o reprezintă însă renovarea celor patru stadioane destinate antrenamentelor echipelor care vor disputa meciurile la Bucureşti. Costurile lucrărilor pentru modernizarea stadioanelor depăşesc 100.000.000 de euro, iar până acum, cu excepţia unor proiecte, nu s-a făcut nimic. Încă de la depunerea candidaturii oraşului Bucureşti, UEFA a realizat un raport preliminar care a scos în evidenţă punctele sensibile ale dosarului: slaba legătură dintre Aeroportul Internaţional Henri Coandă şi centrul Capitalei; renovarea Arenei Naţionale, care are o capacitate mare, dar nu întruneşte toate condiţiile forului european (număr mic de locuri de parcare, un număr insuficient de loje, spaţiile destinate mass-media insuficiente); locurile de cazare din Bucureşti sunt foarte puţine; experienţa redusă a municipalităţii în organizarea unor evenimente majore; stadiul avansat de degradare al stadioanelor de antrenament pentru echipele care vor evolua în Bucureşti. Au trecut mai bine de doi ani de la întocmirea raportului şi toate problemele sunt... de actualitate!
Pe Arena Naţională se vor disputa patru meciuri, trei din faza grupelor şi unul din optimile de finală. Reprezentantele ţărilor gazdă, 13 la număr, nu se vor califica direct la Euro 2020. Toate reprezentativele din Europa vor fi împărţite în zece grupe de calificare, din care la turneul final vor merge ocupantele primelor două poziţii. Alte patru selecţionate vor obţine biletele pentru Campionatul European prin intermediul Ligii Naţiunilor, noua competiţie UEFA care va debuta în toamna anului 2018.