Euro s-a apropiat, vineri, de un nivel istoric, Banca Naţională a României afişând o rată oficială de 4,3598 lei/euro, în creştere cu 0,34 bani, faţă de şedinţa anterioră.
Avansul de la sfârşitul săptămânii trecute vine după ce, în şedinţa de joi, moneda europeană s-a apreciat nesemnificativ, cu 0,01 bani.
Banca Centrală a afişat un curs mai ridicat decât cel de vineri, pe 30 iunie 2010, când moneda europeană a fost cotată la 4,3688 lei.
Analiştii ING Bank sunt de părere că amânarea emisiunii de titluri de stat (n.r. MTN - Medium Term Notes) în dolari nu este o "veste bună pentru leu", se arată într-un raport al băncii.
Analiştii au precizat: "Viitoarele intervenţii valutare vor avea un impact mai mare asupra ratelor de dobândă faţă de cazul în care titlurile ar fi fost emise, ceea ce sugerează că există mai puţin spaţiu pentru intervenţii valutare. Au crescut riscurile pentru un leu mai depreciat de 4,40 lei/euro, prognoza noastră pentru sfârşitul anului".
Analiştii ING Bank au adăugat că este îngrijorător faptul că ţara noas-tră nu a reuşit să plaseze suma "relativ mică" cuprinsă între 500 milioane de dolari şi două miliarde de dolari pe piaţa americană.
La finalul şedinţei de tranzacţionare de vineri, un euro putea fi cumpărat la 4,3650 lei şi putea fi vândut la 4,3665 lei. Moneda europeană s-a apreciat în cursul săptămânii trecute cu 0,34%.
Leul a pierdut teren, vineri, şi faţă de francul elveţian. BNR a afişat o rată oficială de 3,5263 lei/franc, cu 1,84 bani peste nivelul precedent.
În schimb, faţă de dolarul american, moneda naţională s-a întărit. BNR a afişat, vineri, un curs de referinţă de 3,2255 lei, în scădere cu 0,93 bani faţă de şedinţa anterioară.
Pe piaţa interbancară, dobânzile pe termen foarte scurt şi-au temperat uşor creşterea la sfârşitul săptămânii trecute, dar s-au menţinut peste nivelul dobânzii de politică monetară.
BNR a afişat, în prima parte a zilei de vineri, un nivel mediu al dobânzii la depozitele atrase (ROBID) pentru o zi (overnight) de 7,13% pe an, faţă de 7,65% în şedinţa precedentă, iar dobânda la depozitele overnight plasate (ROBOR) a ajuns la 7,63% pe an, faţă de 8,15% în şedinţa anterioară.
• Trei săptămâni de depreciere pentru euro, faţă de dolar
Moneda unică europeană s-a depreciat în perioada 14 - 18 noiembrie, pentru a treia săptămână la rând, în raport cu dolarul, în condiţiile în care randamentele obligaţiunilor statelor îndatorate din zona euro au crescut semnificativ.
Săptămâna trecută, euro a scăzut cu 1,6%, la 1,3525 dolari pe piaţa din New York. Totuşi, în ultima zi a săptămânii încheiate în 18 noimebrie, moneda unică a câştigat 0,5% faţă de dolar. Creşterea de vineri a fost prima din ultima săptămână şi a urmat apariţiei zvonurilor potrivit cărora Banca Centrală Europeană (BCE) ar putea credita Fondul Monetar Internaţional (FMI) ca să susţină pachetele de salvare destinate statelor ameninţate de faliment.
Conform Dow Jones Newswires, oficialii europeni ar putea lansa discuţiile cu FMI pe marginea unui mecanism prin care BCE să-i împrumute bani pentru pachete de salvare, iar un anunţ cu privire la o eventuală înţelegere în acest sens ar putea fi făcut la summitul Uniunii Europene din 9 decembrie.
BCE este considerată de numeroşi analişti şi lideri europeni drept singura instituţie care are capacitatea să oprească extinderea crizei datoriilor.
• Oleg Deripaska nu mai crede în euro
Miliardarul rus Oleg Deripaska, deţinătorul "United Co. Rusal" - cel mai mare producător mondial de aluminiu, anticipează că euro s-ar putea deprecia până la un curs egal cu dolarul, în mai puţin de doi ani, conform Bloomberg.
"Sunt surprins că unii mai cred în euro", a afirmat, la finele săptămânii trecute, Oleg Deripaska, deţinătorul unei averi estimate de revista Forbes la 16,8 miliarde dolari. În opinia sa, "criza din Europa se dezvoltă rapid", astfel că valoarea euro ar putea fi egală cu cea a dolarului în decurs de un an şi jumătate. (V. Ribana)