Eurobarometru: 66% dintre europeni vor un rol mai activ al UE în faţa crizelor globale

Parlamentul European a lansat astăzi un nou sondaj Eurobarometru, pe baza datelor colectate din întreaga UE în iarna anului 2025, potrivit unui comunicat transmis redacţiei.

Conform sursei precizate, Preşedinta Roberta Metsola a declarat: "Două treimi dintre europeni doresc ca UE să joace un rol mai important pentru asigurarea protecţiei lor. Acesta este un apel clar la acţiune la care vom răspunde. Europa trebuie să fie mai puternică, astfel încât cetăţenii noştri să se simtă în siguranţă. Parlamentul European se va asigura că fiecare propunere prezentată în acest sens este suficient de îndrăzneaţă şi ambiţioasă pentru a corespunde nivelului serios de ameninţare cu care se confruntă Europa. Europa trebuie să ia atitudine astăzi, sau riscă să fie dată la o parte mâine."

66% dintre cetăţenii europeni doresc ca UE să îşi asume un rol mai important în protejarea lor în faţa crizelor globale şi a riscurilor la adresa securităţii. Acest punct de vedere este puternic în rândul respondenţilor mai tineri la sondaj. La nivel naţional, rezultatele pentru un rol mai puternic al UE variază de la 87% în Suedia la 47% în România şi 44% în Polonia.

Aproape trei sferturi dintre cetăţenii UE (74%) consideră că ţara lor a beneficiat de pe urma apartenenţei la UE. Acesta este cel mai ridicat procentaj înregistrat vreodată la nivelul UE într-un sondaj Eurobarometru pentru această întrebare de când a fost adresată pentru prima dată în 1983. La fel ca anul trecut, 70% dintre cetăţenii români participanţi la sondaj consideră că România a beneficiat de pe urma apartenenţei la UE. Contribuţia UE la menţinerea păcii şi la consolidarea securităţii reprezintă principalul motiv pentru care calitatea de membru este considerată benefică atunci când analizăm răspunsurile la nivel european (35%). Respondenţii din România consideră că apartenenţa la UE este benefică în primul rând pentru noile oportunităţi de angajare (42%).

89% dintre cetăţenii europeni (75% dintre români) participanţi la sondaj spun că statele membre ale UE ar trebui să fie mai unite pentru a face faţă provocărilor globale actuale. În acest context, 76% dintre europeni (71% dintre respondenţii români) cred că Uniunea Europeană are nevoie de mai multe mijloace pentru a face faţă provocărilor viitoare, potrivit comunicatului.

Într-un mediu geopolitic în schimbare rapidă, apărarea şi securitatea (36%), precum şi competitivitatea, economia şi industria (32%) sunt identificate de cetăţenii europeni ca fiind domeniile asupra cărora UE ar trebui să se concentreze cel mai mult pentru a-şi consolida poziţia în lume. Acestea sunt, de asemenea, subiectele care au ocupat un loc important în cadrul Consiliului European de săptămâna trecută, unde Preşedinta Parlamentului European a solicitat acţiuni mai rapide şi mai ambiţioase. Deşi rezultatele pentru apărare şi securitate au rămas stabile în comparaţie cu februarie/martie 2024, cele pentru competitivitate, economie şi industrie au crescut cu cinci puncte. Aceste două domenii sunt urmate de independenţa energetică (27%), securitatea alimentară şi agricultura (25%) şi educaţia şi cercetarea (23%).

Pentru cetăţenii din România priorităţile asupra cărora ar trebui să se concentreze UE pentru a-şi consolida poziţia la nivel global sunt securitatea alimentară şi agricultura (32%), apărarea şi securitatea (31%), urmate de competitivitate, economie şi industrie (29%) şi independenţa energetică, resurse şi infrastructură (26%).

În comunicat se menţionează că aspectele economice şi de securitate se află, de asemenea, în prim-plan în ceea ce priveşte subiectele pe care cetăţenii doresc ca Parlamentul European să le abordeze în mod prioritar. Patru din zece europeni menţionează printre priorităţi inflaţia, creşterea preţurilor şi costul vieţii (43%), urmate de apărarea şi securitatea UE (31%), combaterea sărăciei şi a excluziunii sociale (31%) şi sprijinirea economiei şi crearea de noi locuri de muncă (29%). Inflaţia, creşterea preţurilor şi costul vieţii reprezintă o prioritate principală pentru toate grupele de vârstă, cu rezultate maxime înregistrate în Portugalia (57%), Franţa (56%), Slovacia (56%), Croaţia (54%) şi Estonia (54%).

Cetăţenii români consideră că Parlamentul European ar trebui să aibă pe agendă teme precum inflaţia, creşterea preţurilor şi costul vieţii (44%), sprijinirea economiei şi crearea de noi locuri de muncă (38%) şi combaterea sărăciei şi a excluziunii sociale (30%).

După cum arată sondajul anterior al PE, inflaţia şi costul vieţii au reprezentat teme care au mobilizat alegătorii la ultimele alegeri europene, iar situaţia economică continuă să fie o preocupare principală pentru mulţi europeni. O treime dintre europeni (33%) se aşteaptă ca nivelul lor de trai să scadă în următorii cinci ani, cu şapte puncte procentuale mai mult decât în perioada iunie-iulie 2024. Acesta este cazul a 53% dintre respondenţii francezi (+8 puncte procentuale) şi a 47% dintre germani (+15 puncte procentuale). 24% dintre respondenţii din România spun că se aşteaptă ca nivelul lor de trai să scadă în următorii cinci ani, cu 3 puncte procentuale mai mult decât în perioada iunie - iulie 2024.

Analizând valorile pe care europenii ar dori ca Parlamentul European să le apere, pacea (45%), democraţia (32%) şi protecţia drepturilor omului în UE şi în întreaga lume (22%) sunt pe primul loc. Rezultatele acestei întrebări au rămas stabile, subliniind sprijinul ferm al cetăţenilor pentru valorile şi principiile fondatoare ale UE.

Cetăţenii români ar dori ca Parlamentul European să apere valori precum pacea (30%), libertatea de mişcare (26%) şi democraţia (25%).

După cum arată tendinţele de-a lungul timpului, în momente de criză, cetăţenii se uită către UE pentru acţiuni şi soluţii decisive. Atunci când UE este percepută ca unită şi producând rezultate, indicatorii de sprijin sunt ridicaţi - ceea ce este cazul în prezent. 50% dintre respondenţii europeni au o imagine pozitivă despre UE (51% dintre români). În ultimul deceniu, această percepţie pozitivă a fost doar o singură dată mai ridicată (52%), în primăvara anului 2022, în urma invadării Ucrainei de către Rusia. Imaginea pozitivă a PE este stabilă la un nivel ridicat (41% la nivel european, 47% dintre respondenţii români).

La câteva luni după începerea mandatului noii legislaturi, peste şase din zece cetăţeni europeni (62%) ar dori ca Parlamentul European să joace un rol mai important, ceea ce reprezintă o creştere de şase puncte procentuale faţă de perioada februarie-martie 2024, cu câteva luni înainte de alegerile europene din iunie 2024. Dintre respondenţii români, 58% ar dori ca Parlamentul European să joace un rol mai important, cu cinci puncte procentuale mai mult decât înainte de alegerile europene, se mai precizează în comunicat.