Euroins o urmează în faliment pe City Insurance. ASF nu previne, nu supraveghează, doar constată

Echipa de conducere a ASF, în fruntea căreia se află preşedintele Nicu Marcu, a anunţat triumfător, vinerea trecută, încă un "succes": intrarea în faliment a companiei de asigurări Euroins România. Asta, după ce în urmă cu un an şi jumătate, acelaşi Nicu Marcu şi aceeaşi echipă constatau intrarea în faliment a companiei City Insurance. Cei doi asigurători deţineau în urmă cu trei ani aproximativ 66% din piaţa RCA din ţara noastră, iar intrarea lor în faliment reprezintă un adevărat cutremur pe piaţa asigurărilor. În loc să prevină aceste evenimente, după ce în 2015 şi 2016 s-a confruntat cu un cutremur asemănător după dispariţia companiilor Astra Asigurări şi Carpatica, ASF s-a mulţumit doar să constate un nou colaps în piaţa asigurărilor, deşi au existat în ultimii patru ani mai multe semnale de avertizare care arătau ce urma să se întâmple cu cele două companii.

Comunicatul de vineri dimineaţă emis de subordonaţii lui Nicu Marcu este sec: "Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) a decis să retragă autorizaţia de funcţionare a societăţii Euroins România, constatând indiciile stării de insolvenţă a companiei. Consiliul a mai hotărât promovarea de către ASF a unei cereri pentru deschiderea procedurii de faliment şi numirea Fondului de Garantare a Asiguraţilor (FGA) ca administrator interimar al societăţii, cu sarcina de a asigura administrarea şi conducerea activităţii asigurătorului şi adoptarea măsurilor necesare pentru conservarea patrimoniului. Atribuţiile conducerii societăţii se suspendă de drept. Mandatul FGA încetează la numirea lichidatorului judiciar. (...)

Pentru restabilirea cerinţei de capital de solvabilitate (SCR) este nevoie de fonduri în cuantum la 2,19 miliarde lei, iar pentru acoperirea MCR fonduri în cuantum de 1,75 miliarde lei. Decizia retragerii autorizaţiei a fost luată în condiţiile în care situaţia Euroins România nu face fiabilă aplicarea unei proceduri de rezoluţie".

Imediat după anunţul ASF a venit şi reacţia companiei Eurohold Bulgaria(care deţine grupul Euroins Insurance, din care face parte şi Euroins România), care consideră că decizia instituţiei condusă de Nicu Marcu este de fapt o preluare ostilă a activelor filialei din ţara noastră.

"Într-o nouă dovadă de iresponsabilitate, ASF, instituţia care nu a reuşit să oprească trei falimente din industria asigurărilor, a eşuat de această dată să înţeleagă un contract de reasigurare, aruncând piaţa asigurărilor RCA într-un adevărat dezastru: românii vor plăti RCA la preţuri indecente pentru a finanţa incompetenţa autorităţilor şi tâlhăria sistematică practicată de COTAR. Această decizie confirmă intenţia de manipulare a pieţei asigurărilor şi caracterul premeditat al acţiunilor instituţiei de supraveghere, după ce a aprobat în ultimele două luni participarea unei bănci de prestigiu precum BERD în calitate de acţionar al Euroins şi, în acelaşi timp, a aprobat subscrierea de capital care demonstrează solvabilitatea şi stabilitatea poziţiei financiare a Euroins, acţiuni neregăsite în sinteza care stă la baza deciziei ASF, care a venit înaintea Raportului solicitat de BERD şi înaintea rezultatelor analizei EIOPA. Conducerea Eurohold va demara procesul de contestare a deciziei privind procedura de faliment", susţin reprezentanţii firmei din Bulgaria.

Ulterior, Tanja Blatnik, CEO al Euroins România a transmis un mesaj în care arată că decizia ASF va afecta milioane de români şi că a fost luată prin ignorarea a două auditări independente efectuate de BERD şi EIOPA, care nu au fost încă finalizate.

"În acest moment, identificăm toate mijloacele legale în România şi în alte jurisdicţii, pentru a contesta această decizie şi, implicit, pentru a apăra interesele financiare ale clienţilor noştri şi a asigura stabilitatea financiară a pieţei. (...) În prezent, luăm toate măsurile legale necesare pentru a proteja locurile de muncă ale celor 570 de angajaţi, relaţiile excelente cu partenerii, interesele clienţilor, precum şi investiţiile acţionarilor noştri şi, în cele din urmă, stabilitatea pieţei financiare", susţine Tanja Blatnik.

• Consecinţe majore în piaţa RCA

Ce înseamnă intrarea în faliment a companiei Euroins România? De exemplu, un risc ridicat privind cele 2,76 milioane de poliţe RCA active, emise de Euroins până la începutul lunii februarie 2023. Potrivit informaţiilor din mass-media, la finele lunii februarie, Euroins avea cea mai mare cotă din piaţa RCA, aproximativ 33%, urmată de Groupama cu 20%, VIG - 10%, Axeria -7% şi alte firme de asigurare.

Crahul Euroins a neliniştit proprietarii de service-uri auto, care se văd în situaţia în care vor fi nevoiţi să aştepte luni bune pentru recuperarea cheltuielilor efectuate cu repararea maşinilor care au prezentat poliţe emise de compania respectivă. Deja din cursul săptămânii trecute şi, mai ales, după retragerea autorizaţiei de către ASF, doar unele service-uri mai primeau la reparaţii autoturisme care prezentau poliţe RCA emise de Euroins, deoarece consideră că respectivele creanţe vor fi recuperate cu greu, parţial sau deloc de la Fondul de Garantare a Asigurărilor (FGA).

Asta deoarece, în 10 martie 2023 FGA, răspundea celor de la Hotnews că are în conturi doar 180,3 milioane lei. Iar în cazul Euroins vorbim deja de 1,5 miliarde lei necesari acoperirii daunelor care au dus la peste 60.000 de procese în instanţă, conform datelor prezentate de Confederaţia Operatori şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR).

Vasile Ştefănescu, preşedintele COTAR, ne-a declarat: "E mai drastică insolvenţa Euroins decât falimentul companiei City Insurance, pentru că Euroins nu are bani în cont, nu poate continua să emită poliţe RCA, iar un judecător trebuie să le aprobe planul de redresare şi e posibil ca firma să intre direct în faliment. După declararea insolvenţei Euroins, FGA intră în interimat la Euroins şi preia direct daunele. Cerem ca Guvernul să împrumute FGA care să achite imediat daunele către păgubiţi şi, în funcţie de îndestularea din preţul poliţelor, Guvernul îşi va lua banii înapoi în 3-4 ani. Dacă Guvernul nu va împrumuta FGA, atunci vom decide să nu reparăm în service-uri maşinile cu poliţe RCA, deoarece nu putem să ne recuperăm banii. Nu putem aştepta ca, pe baza sumelor existente acum în contul FGA, să ne recuperăm banii în 3-4 ani. Deja avem procese în instanţă, aşteptăm sentinţele pentru recuperarea debitelor şi nu putem fi de acord să vină Guvernul să ne spună să reparăm vehicule cu poliţe care, deşi sunt valabile, nu pot fi plătite din cauza situaţiei Euroins".

• Poliţele de asigurare RCA emise de Euroins, valabile încă 90 de zile

Cu toate acestea, Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România a precizat că poliţele de asigurare încheiate de clienţi la Euroins România rămân valabile, conform prevederilor legale, încă 90 de zile după data pronunţării hotărârii de deschidere a procedurii de faliment.

"Astfel, şoferii care aveau poliţe RCA la această societate vor putea circula în continuare pe drumurile publice, rămânând asiguraţi până la data respectivă. De asemenea, aceştia au posibilitatea de a denunţa în orice moment poliţa, pentru a încheia una nouă, la un alt asigurator autorizat.(...) În ceea ce îi priveşte pe păgubiţii unui accident cauzat prin intermediul unui vehicul acoperit printr-o poliţă RCA emisă de societatea Euroins România, ei vor fi despăgubiţi în baza acesteia, în limitele şi termenele stabilite de legislaţia în vigoare privind Fondul de Garantare a Asiguraţilor, respectiv de până la 500.000 lei pentru fiecare creanţă de asigurare datorată în temeiul unui contract de asigurare", se arată în comunicatul de presă emis de UNSAR.

Reprezentanţii asigurătorilor speră că autorităţile vor găsi cauzele care au dus la actuala situaţie, în urma unei analize detaliate şi imparţiale a întregului context legislativ specific RCA.

"Este însă important de punctat că problemele din zona RCA nu se regăsesc şi în cazul altor tipuri de asigurări. Astfel, industria de asigurări înglobează mult mai multe segmente, precum asigurările de viaţă, sănătate, de bunuri şi proprietăţi, locuinţe şi nu numai, reprezentând un pilon important al economiei româneşti. Per ansamblu, în ciuda acestor situaţii cu care s-a confruntat, industria de asigurări a rămas alături de clienţi de-a lungul timpului, plătind în fiecare zi calendaristică despăgubiri de circa 3,7 milioane euro şi gestionând aproape 16 milioane de poliţe", susţin cei de la UNSAR.

De aceeaşi parte se situează şi Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID), care arată că intrarea în faliment a unui distribuitor de poliţe obligatorii împotriva dezastrelor naturale nu afectează valabilitatea asigurării sau instrumentarea daunelor înregistrate de beneficiari.

"Asigurarea obligatorie împotriva dezastrelor naturale este o poliţă gestionată de PAID, fiind doar distribuită de alte entităţi. Din acest motiv, PAD rămâne valabilă până la data expirării, indiferent de ceea ce se întâmplă cu distribuitorul poliţei. PAID are stabilitate din punct de vedere al indicatorilor de solvabilitate, are fonduri proprii şi deţine de cel mai mare program de reasigurare din Europa Centrală şi de Est, în cuantum de un miliard de euro", a precizat Nicoleta Radu, director general al PAID.

În ceea ce priveşte instrumentarea daunelor, PAID va dispune trimiterea de constatatori spre beneficiari, în situaţia în care distribuitorul poliţei nu va fi în măsură.

"Ne vom asigura că nu există sincope în soluţionarea daunelor şi vom face toate demersurile pentru a prelua, de la Fondul de Garantare a asiguraţilor, plata directă a dosarelor. Avem toată încrederea că timpii de plată vor rămâne rezonabili şi că toate dosarele de daună vor fi achitate", a afirmat Nicoleta Radu.

• Cine se face vinovat de falimentul Euroins?

Falimentul Euroins a readus în prim-plan dezbaterea privind pasivitatea sau lentoarea cu care au acţionat reprezentanţii ASF în piaţa asigurărilor în ultimii ani, nereuşind să prevină falimentele City Insurance şi Euroins, deşi au existat nenumărate avertizări din partea actorilor din piaţă cu privire la situaţia reală a celor două companii.

"Azi avem un nou exemplu de neputinţă la ASF: insolvenţa Euroins, la puţin timp după cea a City Insurance. Dar ce nu ştie lumea este că în ambele cazuri, ca de altfel şi în speţa Astra, există metode mult mai economice decât falimentul, pe care vicepreşedintele ASF, Cristian Roşu, le ascunde. În toate cazurile, la declararea insolvenţei este obligatorie stabilirea cauzei, urmată de atragerea răspunderii patrimoniale a administratorilor şi a beneficiarilor legali. Iată de ce nu s-a recurs la aceste metode: Roşu îşi termină în octombrie 2023 mandatul şi se reîntoarce la FGA, unde şi-a blocat postul de director general de mai bine de patru ani! La FGA în patru ani, postul de director general nu are încă un titular de drept. Nici nu s-au încheiat plăţile după falimentul Astra, că au început cele de la City, iar acum o nouă societate de asigurări va securiza salariile pentru încă mulţi ani la FGA, unde Roşu doreşte să îşi asigure viitorul", ne-au transmis specialişti din piaţa asigurărilor.

Referitor la situaţia de mai sus, surse din interiorul ASF au declarat pentru ziarul BURSA: "Postul de director general al FGA a fost ocupat prin delegare de Mona Cucu, care în urmă cu un an a susţinut şi a trecut un concurs pentru ocuparea definitivă a funcţiei respective. Numai că, după ce a reuşit să câştige concursul respectiv, Mona Cucu nu a primit nici până acum hârtia de numire în funcţie, din partea ASF. Din cauza acestei situaţii bizare, în luna februarie Mona Cucu a notificat prin executor ASF ca să îi fie eliberat documentul de numire în funcţia de director general al FGA. Ce credeţi că au făcut cei de la sectorul de asigurări din cadrul ASF, condus de Cristian Roşu? Au trimis o hârtie către direcţia juridică prin care solicită modificarea legii de funcţionare a FGA în sensul numirii direct, fără concurs, a directorului general de către ASF, pentru o perioadă de patru ani cu posibilitatea prelungirii mandatului cu încă un an".

Tot spre Cristian Roşu, vicepreşedintele ASF arată şi Vasile Ştefănescu, preşedintele COTAR: "Noi am trimis încă de anul trecut adrese către Cristian Roşu, vicepreşedintele ASF, prin care solicitam să ni se transmită dacă Euroins are constiuită rezerva de daună pentru toate procesele din instanţă privind daunele materiale. La o daună medie de 2000 euro, noi arătam că rezerva respectivă trebuia să fie de 200 milioane euro, dar constatăm astăzi că la cele aproape 60.000 de procese din instanţă, rezerva respectivă ar trebui să fie undeva la 300 milioane sau 400 milioane euro. Domnul Roşu ne-a transmis că Euroins are bani, fără a preciza dacă s-a constituit contul de rezervă şi ce sumă a fost virată în el. Mai mult, în urmă cu o lună şi jumătate, membrii COTAR s-au întâlnit cu Cristian Roşu, care le-a transmis că nu are ce să facă în cazul Euroins. Păi trebuia să ceară de mult timp intrarea FGA în administrarea Euroins, că de aceea ridică vicepreşedintele ASF peste 200.000 euro anual cu titlu de salariu de la instituţia al cărei angajat este. El a aşteptat să intre Euroins în insolvenţă, ca să nu mai aibă ce să ia din conturile companiei respective cei de la FGA".

Preşedintele COTAR a mai precizat că decizia privind intrarea în insolvenţă a Euroins a fost luată de vicepreşedintele ASF, Cristian Roşu, după întrevederea pe care a avut-o cu Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor.

"Ceea ce s-a întâmplat ulterior arată că decizia privind intrarea în insolvenţă a Euroins a fost una politică, deoarece vicepreşedintele ASF nu a dorit iniţial să semneze. Acum nu a mai avut ce să facă şi a răspuns la ordin. Sub atenta supraveghere a lui Cristian Roşu putem spune că au avut loc două falimente în piaţa asigurărilor. În legătură cu decizia privind insolvenţa Euroins, mi se pare ciudat că înainte cu două zile premierul Nicolae Ciucă a rostit acest cuvânt: insolvenţă. A fost o declaraţie referitoare la situaţia de la Euroins, în care premierul s-a spălat pe mâini, a spus că e treaba ASF şi a Parlamentului, dar a scăpat cuvântul insolvenţă. De aceea, atunci le-am transmis colegilor că Euroins va intra în insolvenţă. Consider că domnul Roşu trebuia să bage, în urmă cu o lună - când am făcut plângere penală la adresa conducerii companiei de asigurări -, Euroins sub administrarea FGA", arată Vasile Ştefănescu, care consideră că e nevoie de o resetare la ASF şi de demiterea vicepreşedintelui Cristian Roşu.

• Refomarea ASF, o necesitate

Noul faliment în piaţa asigurărilor, la numai un an şi jumătate după cel în care a intrat City Insurance, arată că actualul mod de activitate al ASF este unul care nu este axat pe monitorizare, prevenţie şi supraveghere, ci doar pe constatare, iar acest lucru nu mai poate continua, afirmă reprezentanţii clasei politice.

ASF ştia de mulţi ani cum operează Euroins pentru că debitul de 400 milioane euro se acumulează în timp, nu de pe o zi pe alta, ne-a declarat deputatul Claudiu Năsui, membru al Comisiei de buget, finanţe, bănci din Camera Deputaţilor.

"ASF i-a lăsat pe cei de la Euroins să acţioneze cum vor, pentru că nu putem vorbi despre un vid de reglementare. Puţine zone din economie sunt reglementate atât de puternic ca zona financiară. ASF are dreptul să dea afară directori din companiile de asigurări - amintiţi-vă de cazul Raluca Ţintoiu; Autoritatea are puteri extraordinare. Cei de acolo au lăsat să funcţioneze în piaţă scheme piramidale, în care au fost vândute la suprapreţ poliţe RCA. Euroins încasa din vânzări între 1,2 milioane şi 2 milioane euro pe zi. Ce făcea cu banii aceia, nu se ştie, dar vedem că nu plătea despăgubiri. Nu ştiu dacă ASF i-a lăsat să acţioneze aşa din incompetenţă, din prostie, din cârdăşie sau din corupţie. Cert este că gaura de 400 milioane euro va fi plătită tot de cetăţeni", ne-a spus Claudiu Năsui.

El a afirmat că e nevoie de reformarea ASF, deoarece în acest moment Autoritatea este o instituţie politizată excesiv.

"Trebuie dată afară toata conducerea ASF şi pusă o conducere care să reformeze din temelii instituţia şi să fie legate salariile conducerii de performanţă. Ai o companie mare care dă faliment, ţi se taie jumătate din salariu. Nu este posibil să ai venituri imense aşa cum au oamenii aceştia şi să nu faci nimic, să ai 16 salarii pe an cum au cei din ASF. Practic ASF nu este în acest moment un reglementator în România, ci un program de muncă excepţional de bine plătit, în care angajaţii nu fac nimic, nu monitorizează şi nu supraveghează nimic, nu iau decizii, ci doar încasează salarii mari", a precizat Claudiu Năsui.

Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din Senat are de un an şi jumătate un dosar de câteva sute de pagini care conţine şi informaţii cu privire la situaţia Euroins, dar nimeni nu a fost interesat să rezolve problema, a afirmat pentru ziarul BURSA senatorul Claudiu Mureşan, fost preşedinte al comisiei respective.

"În urmă cu un an şi jumătate, când a fost problema cu City Insurance, am strâns informaţii de la ASF într-un dosar care conţine sute de pagini, pe care l-am trimis Biroului Permanent al Senatului, pentru ca membrii acestuia să trimită plenului o solicitare de constituire a unei comisii de anchetă. Eu nu puteam să declar singur că transform comisia de buget finante în comisia de anchetă privind situaţiile de la City Insurance şi Euroins, pentru că e atribuţia plenului Senatului. Biroul Permanent al Senatului nu a luat nicio decizie şi mi-a trimis înapoi dosarul respectiv care este şi acum la Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, fără ca nimeni să fie interesat ce scrie acolo. La vremea aceea am avut discuţii şi cu un avertizor de integritate din interiorul ASF, după care am trimis autorităţii un set de 40 de întrebări pentru a afla situaţia reală din piaţa asigurărilor. Ni s-a spus că City Insurance şi Euroins sunt societăţi cu probleme şi că se fac eforturi pentru a le resuscita. Nu ştiu exact dacă actuala conducere este vinovată de falimentul Euroins si City. Cred că răul vine mai de mult timp. Este vorba despre oameni pe vremea cărora s-au întâmplat la ASF tot felul de nenorociri şi în care sunt în eşalonul doi al instituţiei fără ca nimeni să îi schimbe din funcţie. După decizia privind Euroins, este clar că e nevoie de reformare ASF. Părerea mea este că ASF a avut lanţul prea larg, prea liber lăsat de Parlament până acum, care nu s-a implicat deloc în ce se întâmplă acolo. De aceea, am pregătit un proiect de reformare al ASF pe care îl vom depune zilele următoare în Parlament şi vom cere să fie discutat în procedură de urgenţă. Dorim ca în consiliul ASF numărul de membri să fie redus de la 9 la 5 pentru a îl face mai dinamic şi mai vrem ca în cadrul Autorităţii să fie angajate doar persoane cu studii economice, financiare sau juridice şi nu studii agricole, aşa cum din păcate încă mai există. Este nevoie de profesionalizarea acestei instituţii, de oameni care să ştie cum funcţionează piaţa de capital şi piaţa asigurărilor", ne-a declarat Claudiu Mureşan.

Referitor la afirmaţiile sale, am încercat să aflăm şi părerea actualului preşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, senatorul liberal Nicolae Neagu, dar acesta nu a răspuns apelurilor noastre telefonice până la închiderea ediţiei.