Europa în criză: sănătatea apelor în pericol

Apa este una dintre resursele vitale vieţii afectată din plin de poluare.

Cu doar 37% din apele de suprafaţă într-o stare ecologică bună sau foarte bună, Europa se confruntă cu o criză a resurselor acvatice care nu mai poate fi ignorată. Un raport alarmant publicat de Agenţia Europeană de Mediu (AEM) avertizează că starea apelor europene este precară, iar securitatea resurselor de apă este ameninţată de o serie de factori agravanţi, printre care poluarea chimică, schimbările climatice şi practicile agricole nesustenabile.

Leena Yla-Mononen, directoarea AEM, atrage atenţia că "apele noastre se confruntă cu o serie de provocări fără precedent", iar această criză nu mai este una ce poate fi abordată gradual. Apele de suprafaţă, precum râurile, lacurile şi zonele costiere, sunt cele mai vulnerabile, având o sănătate chimică bună doar în 29% din cazuri, mult sub standardele dorite.

• Poluarea şi agricultura

Una dintre principalele surse de poluare este agricultura, un sector vital dar care generează cantităţi semnificative de deşeuri şi poluanţi, inclusiv substanţe chimice periculoase şi exces de nutrienţi, cum sunt nitraţii şi fosfaţii. Aceste substanţe contaminează nu doar solurile, ci şi apele de suprafaţă, având un impact devastator asupra ecosistemelor acvatice. În plus, poluarea atmosferică generată de arderea combustibililor fosili şi emisiile vehiculelor adaugă un alt strat de presiune asupra resurselor de apă, contribuind la acumularea substanţelor toxice precum microplasticele şi PFAS (substanţe per- şi polifluoroalchilice), cunoscute pentru efectele lor nocive asupra mediului şi sănătăţii umane.

• Schimbările climatice şi supraexploatarea resurselor

Schimbările climatice sunt un alt factor major care influenţează sănătatea apelor din Europa. Fenomenele extreme, precum secetele prelungite şi inundaţiile, au devenit din ce în ce mai frecvente, iar resursele de apă dulce sunt supraexploatate pentru a satisface cererea tot mai mare de apă potabilă şi pentru agricultură. Aceste schimbări afectează echilibrul fragil al ecosistemelor acvatice şi contribuie la deteriorarea calităţii apei. Reducerea consumului de apă şi restaurarea ecosistemelor devin astfel priorităţi esenţiale pentru guvernele europene. Raportul AEM subliniază necesitatea unei intervenţii rapide şi eficiente pentru a restabili sănătatea râurilor, lacurilor şi apelor subterane, resurse vitale pentru bunăstarea generaţiilor viitoare.

• Reducerea pesticidelor

Una dintre soluţiile majore propuse de AEM este schimbarea practicilor agricole. Raportul recomandă trecerea la metode agro-ecologice mai durabile, care să reducă impactul asupra mediului, însoţite de măsuri de stimulare pentru fermieri şi o schimbare a obiceiurilor alimentare la nivelul populaţiei. Reducerea cu 50% a utilizării pesticidelor până în 2030 este un obiectiv ambiţios, dar necesar, pentru a limita contaminarea resurselor de apă. Această tranziţie necesită nu doar voinţă politică, ci şi un efort concertat din partea tuturor actorilor implicaţi, de la fermieri şi consumatori, la guverne şi organizaţii de mediu. În lipsa unor măsuri concrete şi rapide, Europa riscă să îşi piardă una dintre cele mai valoroase resurse naturale.

Criza resurselor de apă în Europa nu mai poate fi trecută cu vederea. De la poluarea chimică şi practicile agricole nesustenabile, la efectele schimbărilor climatice şi supraexploatarea apelor, toate aceste provocări necesită acţiuni ferme şi rapide. Apele Europei sunt în pericol, iar generaţiile viitoare riscă să moştenească o planetă mai săracă, cu resurse de apă din ce în ce mai limitate. Raportul AEM este un semnal de alarmă şi, în acelaşi timp, o chemare la acţiune.