EUROPARLAMENTARUL SIEGFRIED MUREŞAN: "Un calificativ negativ din partea Comisiei Europene - semnal prost pentru investitori"

Reporter: Cum apreciaţi nivelul actual al finanţării europeane pentru IMM-uri în România, comparativ cu UE?

Siegfried Mureşan: IMM-urile au fost afectate de situaţia de criză, în ultimii cinci-şase ani. Accesul la finanţare pentru IMM-uri a fost îngreunat, costul finanţării a diferit foarte mult de la ţară la ţară, de multe ori, din păcate, în funcţie de situaţia economică a ţării respective şi nu în funcţie de calitatea unui IMM sau a planului de afaceri.

În ultimii ani, UE, prin proiecte de genul Uniunea Bancară, prin care se creează norme comune pentru bănci, supraveghere comună la nivel european, criterii comune de supraveghere bancară, încearcă să aplatizeze situaţia în sistemul bancar, astfel încât, dacă eşti om de afaceri şi ai o idee să poţi obţine finanţare la un cost acceptabil, la acelaşi preţ indiferent de ţara de origine, ca succesul afacerii tale, practic, să nu depindă de poziţia geografică, de starea economiei în ansamblu.

De accea, pentru a asigura o mai bună finanţare a IMM-urilor, este esenţial să avem un sector bancar solid, să fie absorbite integral fondurile europene acordate către IMM-uri şi să luăm şi alte măsuri de finanţare a IMM-urilor, care sunt foarte răspândite în ţări precum SUA şi mai puţin răspândite în Europa, nu doar în România. Pur şi simplu, avem nevoie să găsim noi metode de finanţare a IMM-urilor şi, mai ales, să folosim banii publici, puţini, câţi sunt ei, pentru a genera un efect multiplicator în piaţă. De exemplu, prin garanţii - cum este planul Juncker - care să genereze investiţii private mult mai mari.

Reporter: Cum poate România să atragă mai mulţi bani din fondurile europene?

Siegfried Mureşan: Ne aflăm acum la sfârşitul exerciţiului financiar 2007-2013, toţi banii alocaţi României pentru aceşti ani care nu vor fi absorbiţi până la 31 decembrie vor fi pierduţi şi, din păcate, România este codaşă între toate cele 12 state noi membre la absorbţia fondurilor europene. Sunt state care au absorbit până în prezent 90-95%, deci până la sfârşitul anului e clar că vor absorbi aproape 100%. Polonia, Lituania, Estonia, chiar şi statele care au rate mai mici de absorbţie, Bulgaria, Ungaria sunt înaintea noastră, au 70-75% rată de absorbţie. Noi suntem pe ultimul loc, cu 62%. Este clar că este nevoie de întărirea capacităţii administrative, este nevoie de continuitate între guverne pentru marile proiecte. Chiar dacă un guvern, de la un anumit partid, urmează unui guvern de la un alt partid, proiectele mari de interes naţional, proiectele de infrastructură care fac economia mai puternică, mai competitivă şi sunt o premisă pentru atragerea de investitori, trebuie să continue. De exemplu, de pe urma autostrăzii Deva-Nădlac, beneficiază investitorii, locuitorii, oameni indiferent de culoarea politică, indiferent dacă au votat roşu, portocaliu, verde sau albastru la ultimele alegeri. Autostrada este în interesul oamenilor din acea regiune. Aceste proiecte mari de investiţii trebuie urmărite cu mai mare rigurozitate de la un guvern la altul.

Reporter: Se pot obţine mai uşor finanţări europene decât în anii precedenţi?

Siegfried Mureşan: Aceasta este una din preocupările mele şi am discutat-o şi în audierea pe care am iniţiat-o şi condus-o la nivelul comisiei pentru bugete a Parlamentului European (nr. 15 iulie). Cum ne asigurăm că cerem celor care accesează fonduri europene suficiente informaţii pentru a preveni evaziunea şi frauda, dar să nu împovărăm, în special IMM-urile, cu un efort birocratic prea mare. De aceea, mă voi ocupa, la nivelul Parlamentului European, să vedem cum putem ajusta condiţiile pentru aplicare la finanţare, în special pentru IMM-uri. Dacă sunt dure condiţiile, dacă necesarul de documente, efortul birocratic este mare, atunci marile întreprinderi pot face faţă, au suficient personal - avocaţi, contabili -, dar IMM-urile, trei tineri care au o idee de afacere, s-ar putea să nu poată face faţă.

Acum, discutăm condiţiile pentru absorbţia banilor pentru următorii şapte ani, bani care stau la dispoziţie în perioada 2014-2020 şi vor putea fi absorbiţi până în 2022.

Reporter: Sunt rezultatele finanţării IMM-urilor în România promiţătoare?

Siegfried Mureşan: Da, sunt, şi în România, şi în alte state din Uniunea Europeană. Cred că trebuie să vorbim mai mult despre asta, despre proiecte de succes. În domeniul cercetării medicale, s-au inventat noi medicamente pentru diabet cu finanţări de la nivelul Uniunii Europene pentru IMM-uri, s-au optimizat tratamentele pentru HIV/SIDA, s-au găsit noi metode de tratament termic. Practic, sunt multe inovaţii, invenţii de la nivelul IMM-urilor care au fost finanţate din fonduri europene. Este nevoie să vorbim mai mult despre acestea pentru a încuraja IMM-urile creative, cu idei de afaceri cu potenţial de creştere să aplice pentru fondurile europene, fiindcă, iată, există poveşti de succes, din păcate necunoscute suficient publicului.

Reporter: Cum apreciaţi relaţia României cu Comisia Europenă şi FMI?

Siegfried Mureşan: Avem de ceva timp un acord, numit "Precautionary", care este ca o centură de siguranţă. În momentul de faţă, ne putem finanţa prin propriile forţe, însă am avut un acord pentru situaţii de urgenţă, astfel încât, dacă există şocuri pe pieţele globale, România să poată accesa fonduri de la creditorii internaţionali pentru a acoperi un eventual necesar. Nu avem nevoie, în momentul de faţă, de finanţare externă de la instituţiile financiare internaţionale. Pentru credibilitatea şi sănătatea relaţiilor noastre, este nevoie să ne îndeplinim angajamentele, să ne facem temele. De aceea, Comisia Europeană a atras atenţia în ultima perioadă, dar şi înainte, când vicepreşedintele Comisiei Europene s-a aflat în vizită în România, în luna aprilie: "nu faceţi modificări la Codul Fiscal care să genereze găuri negre noi în buget, pe care nu ştiţi cum le veţi acoperi".

De ce este acest lucru important?

Un calificativ negativ din partea Comisiei Europene nu va avea un impact imediat asupra noastră, pentru că suntem pe propriile noastre picioare, dar este un semnal prost pentru investitori, pentru pieţele financiare, care trebuie să refinanţeze datoria. Asta ar însemna dobânzi mai mari. Semnalul este prost şi pentru alţi investitori care vor să investească în economia reală. Dacă ai 500 de milioane de euro la dispoziţie şi vrei să investeşti într-o ţară din regiune, te uiţi care este ţara cu economia competitivă în care infrastructura este bună, cadrul fiscal este simplu, este predictibil, statul de drept funcţionează, justiţia este puternică, este independentă, banul public este gestionat cu atenţie, deficitele nu sunt prea mari.

Un indicativ din partea Comisiei Europene ajută întotdeauna dacă este pozitiv şi, din păcate, nu ajută dacă este negativ. De aceea, e în interesul României ca evaluările Comisiei Europene să fie pozitive la adresa ţării noastre.