EnglishActualizare 20:05 MAE avertizează cu privire la reintroducerea controalelor la frontiera Sloveniei cu Ungaria
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) avertizează cetăţenii români asupra reintroducerii controalelor temporare la frontiera Sloveniei cu Ungaria şi asupra posibilelor întârzieri la punctele de trecere a frontierei Sloveniei cu Austria, Croaţia şi Ungaria.
"MAE informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau călătoresc pe teritoriul Rep. Slovenia că, urmare a măsurilor recente luate de guvernul sloven privind reintroducerea controalelor temporare la frontiera cu Ungaria şi de întărire a controalelor la frontiera cu Croaţia, vor exista întârzieri la punctele de trecere a frontierei cu Ungaria, Croaţia şi Austria şi se va prelungi perioada de tranzitare auto şi feroviară a teritoriului sloven. Măsura a fost luată în conformitate cu prevederile Codului Frontierelor Schengen, pentru o perioadă iniţială de zece zile, dar cu posibilitatea de prelungire", se arată într-un comunicat de presă al MAE, remis redacţiei.
Potrivit sursei citate, circulaţia pe autostrăzile din Slovenia este deschisă, dar sunt posibile disfuncţionalităţi din cauza creşterii amplorii verificărilor echipelor mobile ale Poliţiei slovene.
"Ţinând cont de faptul că situaţia poate evolua rapid, se recomandă cetăţenilor şi transportatorilor români să se documenteze asupra condiţiilor de călătorie şi a circulaţiei pe principalele componente de infrastructură rutieră şi feroviară din Slovenia, asupra restricţiilor existente, să conducă prudent şi cu respectarea semnelor şi avertizărilor de trafic", precizează comunicatul.
(S.A.)
----------
Actualizare 19:55 Blaga: "România trebuie să fie pregătită pentru valul de refugiaţi"
Copreşedintele PNL Vasile Blaga a declarat astăzi, la Poiana Braşov, în legătură cu decizia Ministerului Afacerilor Interne (MAI) de a debloca peste 6.000 de posturi, că România trebuie să fie pregătită să facă faţă valului de refugiati, transmit surse din presă.
"România poate avea atâta Poliţie şi Jandarmerie cât poate suporta bugetul de stat. Nu cred că de mâine dimineaţă vor începe aceste angajări, să vedem cum evoluează lucrurile (...) Posturile au fost deblocate (...) România trebuie să se pregătească pentru orice, cum trebuie să se pregătească pentru a avea, la o adică, soluţii pentru un număr mare de refugiaţi", a declarat Vasile Blaga.
Liderul PNL a adăugat că felicită Preşedinţia şi pe ceilalţi factori de decizie care nu au avut reacţii extreme în cazul crizei refugiaţilor. "Felicit Preşedinţia şi pe toţi factorii decidenţi care nu au procedat ca şi alţii şi să ridice garduri de sârmă ghimpată la frontieră, pentru că suntem în secolul 21, suntem state ale Uniunii Europene şi nu acestea sunt soluţiile (...) Poziţia noastră e clară, noi, PNL o susţinem, dar până la urmă nu e pe consens, ci pe vot şi s-ar putea să fim nevoiţi să facem faţă la solicitări mult mai mari decât cele de până acum şi asta înseamnă foarte multă pregătire, sigur cu suportul european UE (...) Nu se pune problema doar să mânânce şi să-i cazezi pe cei care vin în ţară, într-un centru de refugiaţi stau o lună, două, după care trebuie să fie integraţi, (...) deci sunt multe lucruri de rezolvat pentru care, trebuie să recunoaştem, nu suntem pregătiţi şi nici nu a existat o politică unitară a Uniunii Europene", a spus Vasile Blaga, după şedinţa Colegiului Director Naţional al PNL, desfăşurată la Poiana Braşov.
(S.A.)
-----------
Actualizare 19:45 Mark Rutte: "Ţările est-europene trebuie să accepte cote, au primit fonduri UE, au responsabilităţi"
Premierul Olandei, Mark Rutte, cere stabilirea unor cote obligatorii pentru distribuirea refugiaţilor, afirmând că statele central şi est-europene care se opun propunerii au beneficiat de fonduri importante din partea UE, astfel că acum trebuie să asume responsabilităţi, transmit surse din presă.
"Uniunea Europeană trebuie să ajungă la un acord privind distribuirea obligatorie a refugiaţilor. Preluarea imigranţilor nu poate fi făcută doar de un număr limitat de ţări; trebuie să se pună capăt comerţului cu drepturile de azil, cu faptul că imigranţii merg doar în ţările mai prospere", a declarat Rutte.
"Este necesar un sistem obligatoriu de distribuire", a adăugat Mark Rutte.
"Europa de Est s-a putut baza, în ultimii zece ani, pe o contribuţie importantă din partea Europei; acum trebuie să preia responsabilităţi. Fonduri importante au fost investite în economiile din Europa de Est, a fost şi în interesul nostru; acum Europa de Vest are nevoie reală de Europa de Est", a insistat Rutte.
(S.A.)
-----------
Actualizare 16:37 Comisia Europeană: Ungaria are dreptul să-şi protejeze frontiera cu Croaţia cum crede de cuviinţă
Comisia Europeană (CE) a reafirmat astăzi că nu sprijină ideea ridicării de garduri la graniţe pentru oprirea valului de imigranţi, dar consideră că revine Ungariei să decidă cum îşi protejează frontiera cu Croaţia, informează agenţia EFE.
"Ungaria nu ne-a notificat nimic, dar nici nu trebuie să o facă pentru că este frontiera externă (a UE) şi are dreptul să o controleze cum crede de cuviinţă", a declarat astăzi la o conferinţă de presă Natasha Bertaud, purtătoare de cuvânt a CE.
Ea a subliniat totuşi că, în opinia executivului comunitar, gardurile "nu reprezintă o soluţie durabilă, întrucât ele nu fac decât să devieze fluxurile (de refugiaţi) către alte zone".
Pe de altă parte, CE consideră că, până când se vor conveni la nivel european reguli comune pentru gestionarea crizei refugiaţilor, statele membre trebuie să se asigure că toate persoanele care intră pe teritoriul lor sunt identificate şi li se oferă posibilitatea să ceară azil dacă doresc, situaţie valabilă şi în cazul Croaţiei, deşi aceasta nu face parte din spaţiul Schengen. "Croaţia trebuie să respecte codul Schengen şi normele sistemului de azil", a menţionat Natasha Bertaud, amintind că autorităţile de la Zagreb sunt obligate să identifice refugiaţii şi să le ia amprentele digitale.
Întrebată despre propunerea de împărţire prin cote obligatorii a încă 120.000 de imigranţi, ce va discută marţi într-un nou Consiliu JAI - după ce la reuniunea de săptămâna trecută a fost respinsă de ţările est-europene - şi despre posibilitatea ca Ungaria să nu mai fie una dintre beneficiarele acestei posibile împărţiri, Natasha Bertaud a răspuns că executivul comunitar a cerut guvernului de la Budapesta ca, în pofida respingerii de către acesta a cotelor obligatorii, să permită totuşi "să se avanseze în relaxarea presiunii asupra Greciei şi Italiei", state care găzduiesc în prezent cei mai mulţi refugiaţi.
(S.A.)
-----------
Actualizare 16:05 Manuel Valls: Ungaria ar trebui să "trateze cu umanism" imigranţii
• Franţa şi Suedia cer un mecanism permanent de împărţire a refugiaţilor prin cote obligatorii
Primul ministru francez Manuel Valls a cerut astăzi Ungariei să "trateze cu umanism" imigranţii care au ajuns la frontierele sale, afirmând că nu pot fi acceptate nici "afirmaţiile, nici atitudinea" guvernului ungar şi nici "sârma ghimpată" la graniţă, relatează AFP.
"Este legitim ca ţările de la frontierele Uniunii Europene şi spaţiul Schengen să ceară ajutor şi sprijin pentru a proteja spaţiul Schengen şi frontierele. Dar poţi fi şocat la vederea acestor imagini cu femei la frontierele Europei. Fiecare migrant trebuie să fie tratat cu respect. Nu putem accepta nici afirmaţiile, nici atitudinile, nici sârma ghimpată", a insistat premierul francez.
"Şi cu atât mai puţin trierea în funcţie de religie", a adăugat Manuel Valls, în cadrul unei conferinţe de presă, la Stockholm, cu omologul său suedez Stefan Lofven.
El a făcut aceste declaraţii după ce a fost întrebat în legătură cu criticile în creştere faţă de modul în care Ungaria gestionează fluxul de migranţi - unul din statele europene cu linia cea mai dură faţă de primirea refugiaţilor.
Mai multe ţări, precum şi ONU au criticat intransigenţa politicii promovate de Budapesta şi violenţa excesivă exercitată de poliţia ungară la frontiera cu Serbia.
"Este important că în Europa se ridică voci pentru a spune că Europa este cu siguranţă o piaţă unică, dar Europa înseamnă şi valori. Valorile contează', a subliniat Manuel Valls.
Tot în contextul crizei refugiaţilor, premierii Franţei şi Suediei, Manuel Valls şi Stefan Lofven, au cerut astăzi după o întrevedere avută la Stockholm un acord "permanent" pentru împărţirea "solidară" a refugiaţilor între statele Uniunii Europene, relatează agenţiile EFE şi DPA.
"Europa se confruntă cu o provocare fără precedent din cauza refugiaţilor şi trebuie să-şi arate valorile. Am prezentat un plan împreună cu Germania şi mă bucur că se discută propunerea noastră. Încă nu avem consens, dar există o majoritate favorabilă", a spus Valls la o conferinţă de presă.
El a insistat că important este să existe o împărţire a refugiaţilor între toate ţările membre pe baza "solidarităţii" şi o înregistrare eficientă a refugiaţilor la frontierele UE, admiţând că summitul european extraordinar va fi decisiv în acest sens. "Trebuie să colaborăm cu ţările de tranzit şi să avem o politică de repatriere a imigranţilor economici pe care UE nu îi poate accepta. Este necesar să avem controlul asupra frontierelor noastre, altfel va fi ameninţat tot sistemul Schengen", a continuat premierul francez.
Omologul său suedez i-a împărtăşit punctul de vedere, susţinând că a sosit momentul ca toate ţările din UE să-şi împartă responsabilităţile pentru ca actuala situaţie "inacceptabilă" să nu mai continue.
Pe de altă parte, amândoi au apreciat că este "inacceptabil" şi împotriva valorilor europene să se facă o diferenţiere între refugiaţi pe baza religiei lor.
(S.A.)
------------
Actualizare 15:42 Croaţia şi-a plasat armata în stare de alertă
Liderii croaţi au plasat armata în stare de alertă, după haosul de astăzi de la frontiera cu Serbia, pe unde mii de solicitanţi de azil au intrat în ţară, reatează Associated Press.
Numeroşi imigranţi s-au înghesuit astăzi să prindă locuri în cele câteva autobuze şi trenuri cu care urmau să fie transportaţi spre nord, zeci de oameni fiind răniţi.
(S.A.)
-----------
Actualizare 14:42
Ţările membre ale Uniunii Europene au primit 213.200 de cereri de azil în perioada aprilie-iunie a anului curent, respectiv cu 85% mai mult faţă de numărul de cereri depuse în trimestrul al doilea al anului 2014, potrivit cifrelor publicate vineri de Eurostat, relatează AFP.
Conform acestor date, Germania a înregistrat cel mai mare număr de cereri de azil în cel de-al doilea trimestru din 2015, respectiv 80.900 de cereri, reprezentând 38% din totalul UE.
Pe locul al doilea se situează Ungaria, cu 15%, şi pe locul al treilea - Austria, cu 8%.
(S.A.)
-----------
Actualizare 14:25, Din 2011, Turcia a cheltuit 7,6 miliarde de dolari pentru ajutorarea refugiaţilor sirieni
• Autorităţile croate anunţă că ar putea închide complet traficul la frontieră
Turcia a cheltuit 7,6 miliarde de dolari pentru ajutorarea a 2,2 milioane de refugiaţi sirieni de la izbucnirea conflictului civil din această ţară, în 2011, a declarat astăzi viceprim-ministrul turc Numan Kurtulmus, informează DPA.
De la începutul acestui an, paza de coastă turcă a salvat 53.228 de migranţi care încercau să ajungă în Europa, a mai spus Kurtulmus, citat de postul NTV. Totodată, 274 de migranţi s-au înecat în apele teritoriale ale Turciei în acest an, a menţionat oficialul turc.
Turcia, care are frontieră comună cu Siria pe o lungime de 900 de kilometri, este un punct principal de plecare pentru migranţii şi refugiaţii care doresc să ajungă în Europa.
Comentariile făcute de Kurtulmus coincid cu vizita în Turcia a ministrului de externe german Frank-Walter Steinmeier, venit să discute în principal despre asistenţa acordată refugiaţilor.
Tot astăzi, ministrul de interne Ranko Ostojic a declarat la postul de televiziune N1 că, dacă actuala criză a migranţilor din Croaţia continuă, "este o chestiune de timp" până când autorităţile de la Zagreb vor închide cu totul traficul la frontieră, transmite Reuters.
La rândul său, premierul Zoran Milanovic a declarat că ţara sa nu poate accepta şi nici nu va mai accepta povara imigranţilor şi a recunoscut că autorităţile croate nu pot controla afluxul de migranţi. Milanovic a adăugat că a venit momentul ca ţara sa să abordeze altfel problema imigranţilor, ceea ce premierul croat a numit "Planul B" şi care presupune ca autorităţile de la Zagreb să nu mai înregistreze şi nici să nu mai ofere găzduire imigranţilor.
Totodată, Milanovic a avertizat Uniunea Europeană că ţara sa nu are de gând să devină un "hotspot" pentru migranţi. Un "hotspot" este un centru de primire şi triere finanţat de Uniunea Europeană, creat în ţările de sosire pentru a înregistra şi identifica imigranţii. Trierea se face între persoanele care s-ar încadra în statutul de refugiat şi imigranţii economici ilegali, condamnaţi să se întoarcă în ţările de origine.
(S.A.)
----------
Actualizare 10:11 Viktor Orban: "Ungaria a început construcţia gardului de la graniţa cu Croaţia"
Ungaria a început în această dimineaţă construirea unui gard provizoriu la graniţa cu Croaţia şi a desfăşurat deja la frontieră sute de militari şi de agenţi de poliţie pentru a stăvili afluxul de migranţi, a anunţat premierul Viktor Orban, transmit surse din presă.
Şeful guvernului de la Budapesta a declarat la postul public de radio Kossuth că gardul urmează să aibă o lungime de 41 de kilometri şi că "linia de apărare preliminară" va fi gata până la sfârşitul zilei. Câteva sute de militari şi de poliţişti au fost trimişi la graniţa ungaro-croată, a adăugat premierul ungar.
"Trebuie să punem în aplicare aceleaşi măsuri precum cele de la graniţa sârbo-ungară. Ştim cine a organizat atacul împotriva statului ungar dinspre teritoriul sârb", a spus Orban, adăugând.
Pe de altă parte, ministrul de externe ungar Peter Szijjarto şi omologul său sloven Karl Erjavec şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu faptul că autorităţile croate îi trimit pe migranţi în Ungaria şi Slovenia în loc să le ofere asistenţă. Cei doi şefi ai diplomaţiei au discutat la telefon despre situaţia din Croaţia şi au constatat că sistemul de asistenţă pentru imigranţi din această ţară a intrat în colaps într-o singură zi.
(M.V.)
----------
Actualizare 09:44 MAE: Atenţionări de călătorie pentru Croaţia, din cauza fluxului de migranţi
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetăţenii români care se află, tranzitează, sau călătoresc pe teritoriul Republicii Croaţia că autorităţile locale au luat măsuri de direcţionare a refugiaţilor către puncte de frontieră secundare precum Tovarnik, Ilok sau Batina, dar nu se înregistrează probleme deosebite în ceea ce priveşte circulaţia rutieră.
Conform unui comunicat de presă al MAE, "În ceea ce priveşte circulaţia feroviară, se înregistrează probleme la gara din localitatea Tovarnik situată pe ruta feroviară Belgrad-Zagreb în apropierea punctului de frontieră dintre Croaţia cu Serbia, existând un aflux de aproximativ 2.500 de migranţi care aşteaptă să fie transportaţi spre diferite locaţii din Republica Croaţia. Autorităţile croate nu au decis o eventuală suspendare a traficului feroviar pe ruta Belgrad-Zagreb".
(M.V.)
-----------------
Un tren ce avea în vagoanele sale circa 150 de migranţi care erau blocaţi ieri de autorităţile slovene la graniţa cu Croaţia a plecat în cursul nopţii spre un oraş din vestul Sloveniei, a anunţat poliţia slovenă, transmit surse din presă.
Trenul cu trei vagoane a părăsit azi la ora locala 02.00 (00.00 GMT) gara slovenă Dobova, la graniţa cu Croaţia, îndreptându-se spre oraşul Postojna, în vestul Sloveniei, potrivit politiei slovene.
Migranţii urmau să fie plasaţi într-un centru pentru străini din Postojna.
Poliţia slovenă a oprit ieri un tren care transporta refugiaţi, în gara Dobova, de partea slovenă a graniţei cu Croaţia. "Trenul, cu 200 de refugiaţi în vagoane, a fost oprit", a declarat o purtatoare de cuvant a poliţiei, Vesna Drole, citată de Reuters.
Este cel mai important grup de migranţi care a încercat să intre în Slovenia după ce mii de refugiaţi au început să traverseze Peninsula Balcanică.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
