EXCLUSIV: DIN CAUZĂ CĂ GUVERNUL NU A DECLARAT NICI PÂNĂ ÎN NOIEMBRIE STAREA DE CALAMITATE: Agricultura pierde despăgubiri de peste un miliard de lei
Cătălin Deacu
Ziarul BURSA #Companii / 4 noiembrie 2009
• 30% din culturile agricole, din 34 de judeţe, au fost afectate de secetă
• Din 2010, preţurile la produsele alimentare vor creşte cu 10%
• Fermierii se gândesc să dea Guvernul în judecată, acuzând că au plătit de pomană poliţe de asigurare
Seceta a redus, anul acesta, cu o treime producţia agricolă a ţării şi a creat pagube de peste un miliard de lei, în plină criză economică, sectorul agricol fiind cel de la care se aştepta relansarea în acest an.
După datele Ministerului Agriculturii remise redacţiei, 30% din suprafaţa totală cultivată a ţării au fost calamitate, circa 2,6 milioane de hectare de teren, din 34 de judeţe ale ţării, fiind distruse de secetă.
Producătorii agricoli consultaţi de BURSA susţin că, în realitate, suprafaţa calamitată ar fi mult mai mare, de peste 40%, pagubele fiind uriaşe, de ordinul sutelor de milioane de euro.
Datele ministerului Agriculturii privind suprafeţe calamitate confirmă dezastrul, principalele culturi fiind afectate în proporţie de circa 40%-50%: rapiţă (54,9%), grâu, secară, triticale (45,7%), orzoaică (43,1%), orz (40,2%), floarea soarelui (32,1%) sau porumb şi sorg (26,1%).
• Guvern fără bani
Cu toate acestea, agricultorii care şi-au asigurat culturile de secetă nu şi-au primit despăgubirile nici de la stat şi nici de la societăţile de asigurare şi nici nu le vor mai primi anul aceasta.
Asta din cauză că am ajuns în luna noiembrie şi Guvernul nu a declarat starea de calamitate naturală, printr-o hotărâre ce ar fi permis, pe de-o parte, societăţilor de asigurare să acorde despăgubirile ţăranilor şi, pe de alta, ar fi asigurat plata diferenţei de la bugetul de stat.
Ministerul Agriculturii a trimis Guvernului, încă din luna august, mai multe note prin care îi cerea să declare starea de calamitate, după ce a primit datele cu situaţia din teritoriu, de la Direcţiile Agricole, încă din timpul verii.
Însă Guvernul, de atunci şi până în prezent, a refuzat de patru ori, potrivit surselor noastre, să ia act de notele înainte de minister şi să facă plăţile.
Motivul?
Sumele solicitate de la bugetul de stat pentru plata despăgubirilor ar fi depăşit 800 de milioane de lei, bani pe care Guvernul nu îi are!
• Demersuri fără efect
Potrivit legii, societăţile de asigurare acordă despăgubiri de 30% din valoarea pagubei constatate, iar diferenţa de 70% ar fi fost asigurată din fonduri de la bugetul de stat.
Cum Executivul a refuzat să declare starea de calamitate şi practic, să facă plăţile, nici societăţile de asigurare nu au făcut-o, pentru că, oficial, după Guvern, nu a existat secetă în ţară...
Din datele remise redacţiei reiese că Ministerul Agriculturii a înaintat Secretariatului General al Guvernului (SGG) o ultimă notă de acest gen la data de 30 septembrie 2009.
Surse din conducerea Ministerului Agriculturii ne-au declarat că şi această notă a fost respinsă, un argument în acest sens fiind, se pare, "schimbările politice" de la minister, odată cu retragerea PSD de la guvernare şi instalarea interimatului lui Radu Berceanu.
Reprezentanţii SGG ne-au confirmat acest aspect invocând tot schimbările politice şi au subliniat că o altă notă nu a mai fost a mai fost trimisă din partea Ministerului Agriculturii!
• Fermierii: "Am pierdut banii"
Fermierii reclamă că şi-au asigurat culturile de pomană. Preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR), Viorel Matei, ne-a declarat: "Noi ne-am asigurat culturile, am plătit poliţele de asigurare, dar pe secetă, nu putem să primim despăgubirile de la stat şi de la societăţile de asigurare cum prevede legea! Am ajuns în noiembrie şi Guvernul a refuzat să dea o hotărâre prin care să declare zonele calamitate. Noi tot cerem acest lucru din august. Am pierdut banii!".
Agricultorii susţin că banii sunt iremediabil pierduţi din cauză că, acum, la finalul anului, chiar dacă Executivul ar decreta starea de calamitate, din cauză că numai întocmirea dosarelor ar dura luni bune, deci s-ar ajunge în 2010, an în care, de la bugetul de stat nu mai pot fi efectuate acest tip de plăţi.
Viorel Matei ne-a precizat: "Întocmirea unui dosar de calamităţi poate să dureze chiar şi două luni. Noi nu degeaba ceream să se declare starea de calamitate din luna august! O făceam ca măcar aceşti bani să fi ajung în noiembrie, decembrie. Oamenii au pierdut banii. Acum ce să mai facem?".
La rândul său, preşedintele Federaţiei Agrostar, Ştefan Nicolae, ne-a declarat că neacordarea acestor drepturi legale va duce, cel mai probabil, la un nou protest al agricultorilor, dar şi la consecinţe dezastruoase în agricultură.
Ştefan Nicolae ne-a precizat: "Am trimis o circulară membrilor de sindicat prin care i-am înştiinţat de situaţia creată. Este posibil să reîncepem protestele, pentru că, dacă nu vor veni aceşti bani, în condiţiile în care, şi aşa, producţia agricolă va fi mai mică cu 30%, la anul va fi foarte greu şi ar fi bine să ne aşteptăm la ce e mai rău, chiar la o scumpire a pâinii cu 10%".
În aceste condiţii, producătorii agricoli se gândesc să îşi caute dreptatea în Justiţie.
"Vom merge la Tribunal şi vom cere Justiţiei să oblige Guvernul să dea această hotărâre de guvern, pentru că este vorba de un drept al nostru care ne-a fost încălcat", ne-a declarat Marcel Cucu, membru în colegiu director al Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).
Din 2010 nu mai pot fi acordate despăgubiri prin actuala legislaţie.
În condiţiile unui guvern cu puteri limitate, autorităţile nu au finalizat alte alternative şi nici nu au notificat Comisia Europeană în acest sens până în prezent.
Viitorul este sumbru dacă ţinem cont că, în 2010, când criza economică se va înteţi, seceta va lovi, cum ne-am obişnuit, din nou...
1. fără titlu
(mesaj trimis de Elvis în data de 04.11.2009, 09:24)
Dracu se mai aboneaza.
2. Informatii false
(mesaj trimis de Gabriela în data de 04.11.2009, 10:45)
Daca ati fi citit legea 381/2002 cu referire la acoperirea riscurilor catastrofice de catre STAT, ati fi inteles ca SOCIETATILE DE ASIGURARE NU ACOPERA 30% DIN DAUNA PE ACESTE RISCURI. Societatile de asigurari NU SUBSCRIU RISCURI CATASTROFICE LA CULTURILE AGRICOLE.
Nu le acopera automat, sau obligatoriu, conform legii, asa cum reiese din articolul dv.
Daca o fac, o fac facultativ, iar atunci cand o fac, fermierul stie ca despagubirea se acorda numai in cazul decretarii starii de calamitate de catre stat.
Dar, in proportie de 90%, politele de asigurare nu acopera seceta ci doar riscuri standard, cum sunt grindina, furtuna, ploile torentiale.
Deci, nu mai scrieti dupa ureche ci informati-va inainte.
Societatile de asigurari au avut anul acesta rate de dauna de aprox. 200% din riscurile standard si au platit zeci de milioane de RON despagubiri fermierilor. E nedrept sa le prezentati acum ca si cand ar lua banii fermierilor s nu le-ar da nimic in schimb.
2.1. Raspuns (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de C.D. în data de 04.11.2009, 12:52)
Stima doamna. Scopul acestui articol nu a fost sa atraga atentia asupra inperfectiunilor care ne-au fost semnalate de catre agricultori in relatia lor cu societatile de asigurare, ci sa atraga atentia asupra concescintelor nedeclararii la timp a starii de calamitate de catre Guvern. In privina firmelor de asigurare, chiar d-voastra afirmati ca acestea "acorda facultativ", ceea ce, in opinia agricultorilor nu este OK, despagubiri pe seceta, in situatia in care Guvernul declara starea de calamitate. Tocmai asta spunem si noi. Ca facultativ sau nefacultativ, societatile de asigurare nu pot interveni din cauza ca Guvernul nu a dat hotararea de guvern necesara. Imi permit sa va intreb de ce tocmai pe seceta care produce cele mai mari probleme agriculturii rolul d-voastra "este facultativ"? In privina procentului de 30%, in citatul la care faceti referire nu se vorbeste despre seceta, ci despre calamitati in general. Va multumesc!
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Gabriela în data de 04.11.2009, 13:41)
Rolul nostru este facultativ in ceea ce priveste seceta pentru ca seceta nu este , din punct de vedere al asigurarii, un risc asigurabil. Un risc, ca sa fie asigurabil, trebuie ca manifestarea lui sa fie posibila, dar incerta, deci trebuie sa existe incertitudinea cu privire la producerea daunei. Seceta este un risc care are o pronuntata nuanta certa in producere - in momentul instalarii, dureaza cativa ani. Deci manifestarea secetei nu este fortuita. Exista certitudinea producerii daunei chiar din momentul in care se incheie polita de asigurare. Plus ca manifestarea secetei pe suprafete intinse, putand acoperii toata suprafata asigurata, face ca acest risc sa fie neasigurabil. Este o discutie lunga, care de fapt a si dus la acoperirea acestui risc de catre stat , asa cum este peste tot in lume. Plus ca intervine si cota de prima - un astfel de risc ar trebui cotat cu o rata de prima de aprox.15%, ca sa poata fi cat de cat viabil pentru societatile de asigurari. Dar o astfel de rata de prima ar face imposibila cumpararea unei polite de catre fermierii romani. Din varii motive, pe care cred ca le stim cu totii.
Si din nou discutia pe aceasta tema poate fi foarte lunga - impartirea riscului intre stat si asiguratori, subventii la primele de asigurare pentru fermieri, etc.
Procentul de 30% se refera la calamitatile naturale, asa cum sunt ele definite in Legea 381 / este acel procent care nu este acoperit de stat. Statul acopera 70% din daunele produse din riscuri catastrofice, riscuri care includ si seceta, nu se limiteaza la aceasta.
Si eu va multumesc.
3. fără titlu
(mesaj trimis de raluca în data de 02.12.2009, 18:34)
din cate stiu doar suprafetele asigurate se accepta pt a primi despagubiri ... aveti idee cat din 2.6mn ha afectate de calamitate au fost asigurate? cei 800mn ron de primit in cazul in care se declara state de calamitate sunt pt intreaga suprafata afectata sau doar pt suprafata asigurata? ce inseamna propozitia de la sfarsitul articolului "Din 2010 nu mai pot fi acordate despăgubiri prin actuala legislaţie"?