EXECUŢIA BUGETARĂ PE PRIMUL TRIMESTRU Încasările bugetare - sub nivelul programului trimestrial

• Impozitul pe profit virat de băncile comerciale - nivel al încasărilor de 0,3 miliarde lei, având un grad de realizare de 116,1%

• Gelu Diaconu, fostul şef al ANAF: "Am atenţionat în repetate rânduri că deficitul bugetar va fi afectat iremediabil pe seama cheltuielilor exagerate cu pensiile şi salariile, dar, mai ales, pe seama evoluţiei colectării veniturilor de natură fiscală"

Nivelul încasărilor bugetare este sub nivelul programului trimestrial, în principal ca urmare a nerealizării veniturilor programate să fie încasate de la UE, potrivit execuţiei bugetare pe primul trimestru al anului 2018. Potrivit Ministerului Finanţelor Publice (MFP), este necesar ca, la nivelul ordonatorilor principali de credite, să fie luate măsuri care să conducă la diminuarea discrepanţelor între cheltuielile programate şi cele efectuate, precum şi în ceea ce priveşte implementarea proiectelor finanţate din fondurilor externe nerambursabile în vederea creşterii gradului de absorbţie. În ceea ce priveşte încasările bugetare, Ministerul Finanţelor susţine că ar trebui să fie intensificate eforturile pentru asigurarea realizării programului de încasări stabilit pe baza legii bugetului de stat, în special în ceea ce priveşte veniturile fiscale (TVA, accize, impozit pe profit). Ministerul Finanţelor precizează: "Deficitul bugetar se situează sub nivelul programat pentru perioada analizată, respectiv de 4.458,5 milioane lei (-0,48% din PIB), faţă de nivelul prognozat de 8.956,8 milioane lei (-0,97% din PIB) şi ca urmare apreciem că la acest moment nu sunt elemente de natură de a afecta pragul stabilit al deficitului bugetar pentru anul 2018".

Gelu Diaconu, fostul şef al ANAF, a declarat: "Am atenţionat în repetate rânduri că deficitul bugetar va fi afectat iremediabil pe seama cheltuielilor exagerate cu pensiile şi salariile, dar, mai ales, pe seama evoluţiei colectării veniturilor de natură fiscală. Chiar dacă în luna aprilie se realizează o colectare ceva mai bună, situaţia la TVA, accize şi impozit pe profit este catastrofală. În perioada de avânt economic, bazat aproape exclusiv pe consum, ANAF realizează cifre de 90-95% din program la principalele venituri din portofoliul sau de administrare. Dacă acest trend complet negativ nu va fi oprit, lucrurile riscă să fie scăpate de sub control. Vor sacrifica din nou investiţiile publice şi vor continua mituirea camuflată a propriului electorat, partea inactivă a societăţii, prin continua creştere a cheltuielilor sociale.

Dacă adăugaţi la aceasta şi situaţia bugetelor locale văduvite de o parte din cotele defalcate din impozit pe venit şi TVA aveţi conturată imaginea dezastrului. Cunoaştem de acum reţeta: va urma o «rectificare din pix», pe seama unor venituri nefiscale, vor amputa pilonul II de pensii şi, evident, vor înfrâna cheltuielile de capital şi cele cu bunuri şi servicii, şi aşa vor mai păcăli odată propagandistic activul de partid. În detrimentul României, aflată pe sensul invers al consolidării fiscale europene".

• Veniturile bugetului general consolidat - creştere cu 11,5%

Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 66.377,2 milioane lei, reprezentând 7,2% din PIB, au înregistrat o creştere cu 11,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, gradul de realizare a programului trimestrial fiind de 95,5%, conform MFP.

Veniturile încasate din economia internă (fără fonduri de la Uniunea Europeană) au fost în sumă de 62.109,0 milioane lei, reprezentând 6,7% ca pondere în PIB şi un grad de încasare faţă de ţinta estimată pentru primul trimestru de 99,0%. Veniturile fiscale ale bugetului general consolidat s-au realizat în proporţie de 95,1% şi au reprezentat 3,8% din PIB. Comparativ cu anul anterior, veniturile fiscale s-au redus cu 1,5%, iar ca pondere în PIB s-au diminuat cu 0,4 puncte procentuale, de la 4,2% în primul trimestru al anului 2017, la 3,8% în primul trimestru 2018, în special ca urmare a diminuării încasărilor din impozitul pe venit determinate de reducerea cotei de impozitare de la 16% la 10% începând cu 1 ianuarie 2018, potrivit MFP.

Încasările din impozitul pe profit, în valoare de 3.689,1 milioane lei, au reprezentat 0,4% din PIB, gradul de realizare fiind de 95,2%. Conform Ministerului Finanţelor, impozitul pe profit virat de agenţii economici prezintă o dinamică negativă în primul trimestru al anului 2018 comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, încasările înregistrând un nivel de 3,4 miliarde lei, mai puţin cu 0,2 miliarde lei comparativ cu trimestrul I al anului 2017, reprezentând un grad de realizare de 94% al programul aferent trimestrului I. Nivelul de încasare a veniturilor din impozitul pe profit este afectat şi de dispoziţiile art. 23 din Ordonanţa nr.23/2017 privind plata defalcată a TVA, conform căruia "persoanele impozabile beneficiază de următoarele facilităţi: o reducere cu 5% a impozitului pe profit/pe veniturile microîntreprinderilor aferent trimestrului IV al anului fiscal 2017".

Impozitul pe profit virat de băncile comerciale prezintă un trend crescător în primul trimestrul 2018 comparativ cu primul trimestru 2017, cu un nivel al încasărilor de 0,3 miliarde lei, având un grad de realizare 116,1%, conform MFP.

Încasările din impozitul pe venit au fost în sumă de 6.574,3 milioane lei reprezentând 0,7% ca procent în PIB şi au înregistrat un grad de realizare al programului trimestrial de încasări de 115,5%, grad de realizare datorat, în principal, încasărilor din luna ianuarie. Comparativ cu anul anterior, încasările din impozitul pe venit s-au redus cu 14,9% fiind influenţate pozitiv de creşterile efectivului salariaţilor în economie cu 2,3%, a câştigului salarial mediu brut cu 25,2% şi negativ de reducerea cotei de impozitare de la 16% la 10% începând cu 1 ianuarie 2018.

Încasările din impozitele şi taxele pe proprietate s-au realizat în proporţie de 95,8%, dar comparativ cu încasările din trimestrul I 2017 au crescut cu 4,5%.

Încasările din taxa pe valoarea adăugată au fost în sumă de 13.287,4 milioane lei, respectiv 1,4% ca procent în PIB, gradul de realizare al programului de încasări trimestrial fiind de 91,4%.

Comparativ cu anul anterior, încasările din taxa pe valoarea adăugată au crescut cu 2,2%, iar ca procent în PIB sau redus cu 0,1 puncte procentuale.

În structură, încasările din operaţiuni interne au crescut cu 9,32% (+ 1,3 miliarde lei), iar cele din importurile de bunuri au crescut cu 15,16% (+ 246,78 mil. lei) faţă de primul trimestru 2017. Nivelul veniturilor din taxa pe valoarea adăugată au fost influenţate negativ şi de creşterea rambursărilor de taxă în primul trimestru al anului 2018 cu 42,4% (un plus de 1,2 miliarde lei) comparativ cu primul trimestru al anului 2017.

Încasările din accize au fost în sumă de 5.847,2 milioane lei şi au reprezentat 0,6% din PIB, gradul de realizare al programului de încasări stabilit pentru trimestrul I fiind de 87,6%. Încasările din accize au crescut comparativ cu cele înregistrate în primul trimestru ala anului 2017 cu 2,6%, pe fondul evoluţiei comerţului cu amănuntul în cazul produselor alimentare, băuturi şi tutun, dar şi a evoluţiei comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule, în magazine specializate, care a crescut cu 8,2% şi respectiv 3,7%.

Încasările din vânzarea produselor energetice au înregistrat o evoluţie pozitivă de 16,9% (+479,9 milioane de lei), iar încasările din vânzarea produselor din tutun au înregistrat o evoluţie negativă de 12,62% (-298,02 milioane lei), în pofida creşterii accizelor la ţigări cu 1% de la 1 iunie 2017 şi cu 2% de la 1 ianuarie 2018.

Încasările în vamă din importul de produse din tutun au crescut pe trimestrul I 2018/trimestrul I 2017 cu 178,49 milioane lei ( de la 1,47 la 179,96 milioane lei), bazându-se în principal pe accizele încasate în vamă din importul de ţigarete (de la 1,17 milioane lei la 179,57 milioane lei).

Încasările din impozitul pe comerţ exterior şi tranzacţiile internaţionale s-au realizat în proporţie de 96,7%, pe fondul creşterii importurilor extracomunitare de bunuri din primele 2 luni ale anului 2018 cu 16,3%.

• Veniturile din contribuţii sociale, mai mari cu 31,1%

Încasările din contribuţii de asigurări au reprezentat 2,4% din PIB şi au înregistrat un grad de realizare al programului de încasări de 105,6%. Veniturile din contribuţii sociale în primul trimestru al anului 2018 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2017, sunt mai mari cu 31,1%. Începând cu luna februarie încasările din contribuţiile sociale au fost influenţate pozitiv de condiţiile legislative noi privind transferul contribuţiilor din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, reglementate prin OUG nr. 79/2017. Trendul pozitiv al indicatorilor macroeconomici realizaţi, precum câştig salarial mediu brut şi efectivul salariaţilor din economie, generează încasări superioare din contribuţii sociale faţă de programul estimat în primul trimestru al anului 2018 cu 5,6%, precizează MFP. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, încasările din contribuţii de asigurări au crescut cu 31,1% în condiţiile în care efectivul salalariaţilor în economie a crescut cu 2,3%, iar câştigul salarial mediu brut cu 25,2%. Începând cu luna februarie, încasările din contribuţiile sociale au fost influenţate pozitiv de condiţiile legislative noi privind transferul contribuţiilor din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, reglementate prin OUG nr. 79/2017."MFP precizează: "Menţionăm că sumele reprezentând contribuţia la fondul de pensii administrat privat (Pilonul II) în primul trimestru au fost cu 24,3% mai mari comparativ cu primul trimestru al anului anterior".

Veniturile nefiscale au fost în sumă de 4.732,9 milioane lei (0,5% din PIB) şi au înregistrat un grad de realizare a programului trimestrial de 107,9%. Depăşirea programului de încasări a fost determinată de încasările peste nivelul programat pentru primul trimestru a veniturilor din proprietate, la bugetul de stat.

Sumele primite de la Uniunea Europeană aferente proiectelor finanţate atât din cadrul financiar 2007-2013, cât şi din noul cadru financiar 2014-2020, încasate în trimestrul I al anului 2018, au reprezentat 0,5% din PIB, prezentând un grad de realizare faţă de nivelul programului trimestrial de încasări de 63,1%.

• Cheltuielile de personal au înregistrat o creştere cu 18,1%

Cheltuielile bugetului general consolidat au fost în sumă de 70.835,7 milioane lei şi au reprezentat 7,7% ca pondere în PIB, în creştere cu 22,1% faţă de nivelul celor efectuate în aceeaşi perioadă a anului precedent, respectiv 0,9 puncte procentuale ca pondere în PIB. Comparativ cu ţinta trimestrială, cheltuielile totale ale bugetului general consolidat sau efectuat în proporţie de 90,3%, ceea ce reprezintă o neutilizare a sumelor programate cu 7.627,9 milioane lei.

Cheltuielile de personal au fost în sumă de 19.066,2 milioane lei (2,1% din PIB) şi s-au efectuat în proporţie de 98,2% faţă de nivelul estimat a se efectua în trimestrul I 2018. La bugetul de stat nivelul cheltuielilor de personal a fost de 95,8% faţă de programul trimestrial. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior cheltuielile de personal au înregistrat o creştere cu 18,1%, fiind determinată de majorările salariale acordate în anul 2017, dar şi de majorarea salariilor în sectorul bugetar ca urmare a aplicării Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au reprezentat 1,0% din PIB şi s-au efectuat în proporţie de 108,1% faţă de estimările prognozate pe programul trimestrial. Depăşirea estimărilor a fost determinată, în principal, de creşterea peste nivelul programat a cheltuielilor cu bunuri şi servicii de la bugetele locale.

Cheltuielile cu dobânzile au fost în termeni nominali de 2.714,7 milioane lei (0,3% din PIB) şi s-au efectuat în proporţie de 82,2% din programul trimestrial,.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost în sumă de 2.449,1 milioane lei, au reprezentat 0,3% din PIB şi s-au efectuat în proporţie de 81,1% comparativ cu programul trimestrial.

Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, subvenţiile sunt în creştere cu 25,7%, creşterea majoră provenind de la plăţile efectuate (1,4 miliarde lei) pentru sprijinirea producătorilor agricoli şi de subvenţiile acordate pentru susţinerea transportului feroviar public de călători şi a transportului cu metroul.

Cheltuielile cu asistenţa socială au reprezentat 2,6% din PIB şi s-au efectuat în proporţie de 98,9% faţă de programul trimestrial. Comparativ cu anul anterior cheltuielile cu asistenţa socială au crescut în termeni nominali cu 11,8%, iar ca procent în PIB cu 0,1 puncte procentuale. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent a fost influenţată, în principal, de majorarea cu 9% a punctului de pensie de la 1 iulie 2017, ajungând la 1000 lei, majorarea şi modificarea modalităţii de stabilire a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului şi stimulentul de inserţie.

Plăţile pentru proiectele cu finanţare din fonduri UE au reprezentat 0,5% din PIB şi s-au efectuat în proporţie de 57,3%, majoritatea plăţilor realizate fiind pentru proiectele finanţate din cadrul bugetar 2014-2020. Plăţile pentru proiecte cu finanţare din fonduri UE aferente cadrului financiar 2014-2020 au fost în sumă de 4.450,7 milioane lei, din care cea mai mare parte, respectiv care 4.079,5 milioane lei, a reprezentat plăţi aferente proiectelor din domeniul agriculturii.

Cheltuielile de capital au reprezentat 0,4% din PIB, ceea ce a reprezentat o creştere ca raport în PIB comparativ cu trimestrul I 2017 cu 0,3 puncte procentuale, şi s-au efectuat în proporţie de 94,5% comparativ cu programul trimestrial.

Cheltuielile pentru investiţii (includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe) în trimestrul I al anului 2018 au totalizat în termeni nominali 4,9 miliarde lei (0,5 % din PIB), de aproape 3 ori mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, creşterile provenind în special din domeniul apărării, precum şi din administraţia publică locală.