English
Potrivit unor surse guvernamentale, obiectivul autorităţilor de la Bucureşti este o reducere anuală a deficitului bugetar cu 0,74% din PIB astfel încât, în 2031, soldul negativ să scadă la 2,4% din PIB, informează Agerpres.
Strategia de reducere a deficitului este inclusă în Planul fiscal care ar trebui depus la Bruxelles până la 25 octombrie.
"Planul fiscal propune măsuri pentru reducerea graduală a deficitului bugetar la un nivel sustenabil, compatibil cu cerinţele Uniunii Europene. Obiectivul este de a reduce deficitul cu 0,74% din PIB anual, prin ajustarea cheltuielilor şi îmbunătăţirea colectării veniturilor. Prin reformele asumate se asigură o traiectorie de ajustare a deficitului bugetar pentru o perioadă de 7 ani, având ca punct de sfârşit anul 2031 cu un deficit bugetar de 2,4% din PIB. Consolidarea sustenabilităţii finanţelor publice pentru perioada 2025-2031 se va face cu încadrarea în valorile indicatorilor macroeconomici prevăzuţi în TFUE, respectiv un deficit bugetar de 3% din PIB şi o datorie publică de sub 60% din PIB", au precizat surse guvernamentale.
Potrivit acestora, planul prevede menţinerea cotei unice de impozitare, ceea ce ar asigura continuitatea unui sistem fiscal simplificat, uşor de administrat şi predictibil pentru contribuabili, fără a introduce impozitări progresive. Planul nu implică scăderea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi şi permite acestora să îşi menţină beneficiile fiscale existente.
Totodată, documentul stabileşte asigurarea unui ritm anual de investiţii publice pentru a asigura absorbţia integrală a fondurilor europene alocate prin Politica de Coeziune de 46 miliarde de euro precum şi prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă de peste 29,7 miliarde de euro care corespunde cu implementarea unui volum de investiţii de peste 7,9% din PIB în anul 2025, 7,7% din PIB în anul 2026, 6,6% din PIB în anul 2027, pentru ca în ultima parte a PFTM ritmul mediu anual al investiţiilor să fie de peste 5% din PIB, transmite Agerpres.
Planul pe 7 ani pentru reducerea deficitului bugetar prevede crearea cadrului legal pentru susţinerea investiţiilor strategice în economie pentru industria prelucrătoare, scopul fiind de a asigura tranziţia verde şi digitală pentru industria prelucrătoare din ţară precum şi de a facilita accesul la granturi alocate din bugetul de stat în funcţie de specificul investiţiilor, la facilităţi fiscale, acces la utilităţi publice şi la autorizarea investiţiilor necesare prin debirocratizarea sistemului de acordarea a avizelor şi acordurilor specific pentru acele categorii de investiţii care depăşesc valoarea de 150 milioane euro.
Mai mult de atat, planul executivului urmăreşte creşterea eficienţei, transparenţei şi responsabilităţii fiscale în utilizarea fondurilor publice, iar în această direcţie se vor introduce măsuri menite să controleze depăşirile nejustificate de costuri, să implementeze evaluări sistematice ale cheltuielilor şi să extindă achiziţiile centralizate.
"Fiecare categorie de cheltuieli publice va fi asociată cu indicatori de performanţă. Scopul acestora este de a evalua eficienţa şi impactul real al cheltuielilor bugetare şi de a ajusta resursele alocate în funcţie de rezultate. De asemenea, o componentă cheie a planului este digitalizarea proceselor legate de gestionarea cheltuielilor publice, ceea ce va conduce la o mai bună monitorizare, transparenţă şi eficienţă", au declarat surse ale executivului.
PFSTM urmăreşte asigurarea predictibilităţii sistemului fiscal pentru perioada 2025-2031 întrucât veniturile curente ale bugetului general consolidat cresc de la 29,5% din PIB în anul 2024 la 31,1% în anul 2031 determinate de implementarea jalonului 207 din PNRR privind reforma fiscală dar şi implementării măsurilor privind mai buna colectare a veniturilor bugetare care determină o creştere a veniturilor curente anual cu un procent de minimum 0,5% din PIB, informează Agerpres.
Planul prevede, de asemenea, un model nou de finanţe publice începând cu anul 2029, respectiv asigurarea finanţării cheltuielilor curente de funcţionare ale statului din veniturile operaţionale.
De altfel, planul urmăreşte reducerea subvenţiilor şi a altor forme de sprijin din partea bugetului de stat pentru companiile de stat.
"Reformele vizează îmbunătăţirea gestionării patrimoniului public deţinut de companiile de stat, asigurând o mai bună utilizare a activelor şi reducând costurile asociate gestionării ineficiente a resurselor publice. Prin actualizarea periodică a tarifelor pentru serviciile publice, pe baza unor formule de indexare anuale, reforma urmăreşte alinierea acestora la nivelul tarifelor practicate în Uniunea Europeană. Totodată, se va asigura un sistem de valorificare eficientă a activelor disponibile, astfel încât acestea să fie utilizate în mod optim, contribuind la creşterea veniturilor şi la reducerea cheltuielilor inutile", au precizat sursele.
În plus, se are în vedere un sistem de achiziţii publice centralizat, care va permite obţinerea unor condiţii contractuale mai favorabile, prin consolidarea cererilor la nivel naţional. "Aceasta va duce la reducerea riscurilor legate de corupţie şi ineficienţă. Se vor introduce normative de cheltuieli care să urmărească reducerea/stabilizarea cheltuielilor de funcţionare ale principalelor categorii de servicii publice, pe baza costurilor medii pentru bunuri şi servicii calculate prin intermediul bazei de date cuprinzând informaţiile din RO e-Factura", au declarat surse din guvern.
Ţara noastră este vizată de o procedură de deficit excesiv încă din 2020, prin care trebuie să prezinte Comisiei Europene un plan multianual de readucere a deficitului sub pragul de 3% din PIB, relatează Agerpres.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de RS în data de 16.10.2024, 18:14)
Austeritatea nu este soluția pentru România întrucât nu contribuie eficient la reducerea deficitului bugetar, iar măsurile economice necesare trebuie să se concentreze pe reforme structurale și pe politici care să stimuleze creșterea economică și investițiile. Analiza contextului economic al României, cuprinzând atât evoluțiile pe termen scurt, cât și perspectivele pe termen lung, subliniază de ce austeritatea poate genera efecte negative, mai degrabă decât să rezolve problemele economice fundamentale.
I. Reformele Structurale
1.Reforme fiscale și salariale:
În primul rând, pentru Ministerul Finanțelor este esențială finalizarea reformei pensiilor generale, a reformei salarizării unice și a reformei taxelor și impozitelor, cerințe incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Aceste reforme sunt cruciale pentru a stabiliza bugetul pe termen lung și pentru a sprijini creșterea economică sustenabilă.
Este de așteptat ca măsurile fiscale majore să fie adoptate în prima jumătate a anului 2025, cu implementare posibilă de la 1 iulie 2025. Totuși, 2024 este perceput ca un "an fără impozite noi", iar în cadrul politicilor fiscale se duce o luptă doctrinară între cota unică și impozitul progresiv. Cota unică este susținută ferm de Partidul Național Liberal (PNL) și reprezintă o linie roșie în cadrul politicii fiscale, dar viitorul acesteia în 2025 rămâne incert.
2.Tensiuni geopolitice și impactul asupra investițiilor:
Tensiunile geopolitice și comerciale globale pot avea efecte negative asupra investițiilor și prețurilor de import, afectând stabilitatea bugetară și planificarea fiscală. România, aflată într-o regiune geopolitică complexă, trebuie să fie conștientă de riscurile economice care decurg din aceste tensiuni, cum ar fi încetinirea creșterii economice și creșterea presiunii asupra resurselor bugetare.
Un cadru favorabil pentru investiții și antreprenoriat este crucial pentru a crea noi locuri de muncă și a reduce dependența de împrumuturi externe. Creșterea veniturilor prin stimularea sectorului privat și a exporturilor este o măsură necesară pentru consolidarea fiscală pe termen lung.
II. Influența inflației asupra deficitului și economiei
1.Contribuția energiei la inflație:
În zona euro, energia a contribuit la reducerea inflației, un fenomen observat și în România, unde prețurile la energie au scăzut cu 4,34%, în special datorită ieftinirii gazelor naturale. Aceasta a avut un efect benefic asupra temperării inflației. Cu toate acestea, plafonarea prețurilor la energie, deși a protejat consumatorii finali.
2.Diferențele între România și zona euro:
Inflația în România este semnificativ mai mare decât media Uniunii Europene. Această diferență este cauzată de mai mulți factori, printre care dependența de importuri pentru produse esențiale (cartofi, legume, zahăr), precum și de faptul că productivitatea este mult mai scăzută decât media europeană. În același timp, salariile în România au crescut mai rapid decât inflația, contribuind la presiuni asupra prețurilor de consum.
În România, inflația este alimentată și de deficitul bugetar, care introduce bani suplimentari într-o economie dependentă de importuri, ceea ce determină creșterea prețurilor pe fondul unei oferte interne limitate.
3.Factorii suplimentari ai inflației:
Concurența redusă între producătorii autohtoni și companiile străine care operează pe piața locală este un alt factor care contribuie la inflația ridicată. Un exemplu clar este piața serviciilor de transport aerian, unde compania națională are o prezență tot mai redusă pe piața externă, lăsând loc firmelor europene să domine și să impună prețurile.
Astfel, aceste elemente fac ca rata inflației în România să fie de două ori mai mare decât media europeană, exacerbând dificultățile economice și presiunile asupra bugetului.
III.Tensiunile Geopolitice și Impactul asupra Investițiilor
1.Promovarea unui mediu investițional favorabil:
Un cadru legislativ clar și stabil este esențial pentru a atrage investiții străine și a stimula antreprenoriatul local. Prin investiții și noi locuri de muncă, guvernul poate crește veniturile fiscale fără a recurge la majorări de taxe pentru populație.
În fața tensiunilor geopolitice și comerciale, România trebuie să se concentreze pe diversificarea economiei și reducerea dependenței de importuri, în special în sectoare strategice. Romania poate exporta energie.
2.Tensiunile geopolitice și comerciale:
Creșterea prețurilor de import, precum și potențialele sancțiuni sau blocaje comerciale la nivel global, pot avea un impact sever asupra economiei românești. În aceste condiții, este vital să existe o strategie fiscală flexibilă, care să poată face față unor șocuri externe și să protejeze investițiile strategice.
3.Scăderea prețurilor la energie:
Reducerea prețurilor la energie ar stimula atât consumul, cât și investițiile interne, oferind o oportunitate de a impulsiona economia. Consolidarea fiscală în acest context ar trebui să fie orientată către creșterea veniturilor reale și sprijinirea categoriilor vulnerabile.
IV. Impactul îmbătrânirii populației
OCDE avertizează asupra necesității de a se pregăti pentru presiunile viitoare generate de îmbătrânirea populației, care va solicita cheltuieli sociale crescute pentru pensii și sănătate. Pentru a face față acestor provocări, România trebuie să adopte măsuri fiscale proactive care să asigure sustenabilitatea pe termen lung a bugetului.
În acest context, creșterea impozitelor prin impozitarea profiturilor marilor companii și a averilor mari, alături de impunerea unor contribuții de solidaritate pentru multinaționale, poate oferi o soluție pentru acoperirea cheltuielilor sociale crescânde.
V. Propuneri alternative pentru gestionarea deficitului
1.Reforme fiscale și investiții:
În locul măsurilor de austeritate, se impune o reformă fiscală care să sprijine capitalul uman și inovația. Investițiile în educație, infrastructură și cercetare sunt esențiale pentru a stimula creșterea productivității și a îmbunătăți competitivitatea României pe piața globală.
2.Creșterea veniturilor din taxe și impozite:
O posibilă soluție ar fi implementarea unor taxe progresive pe profit și active mari, alături de eliminarea regimurilor fiscale privilegiate pentru marile corporații. Acest lucru ar putea contribui la reducerea deficitului fără a afecta în mod direct cererea internă și nivelul de trai al populației.
VI. Concluzii
România are nevoie de măsuri economice care să vizeze consolidarea structurală a economiei și creșterea productivității, nu de măsuri de austeritate care ar limita creșterea economică și ar reduce cererea internă. Reformele structurale, precum reforma fiscală și investițiile în infrastructură și capital uman, sunt cruciale pentru a susține economia pe termen lung. De asemenea, este esențială o politică fiscală mai echitabilă care să implice impozitarea marilor averi și a corporațiilor mari, reducând astfel presiunea asupra bugetului și contribuind la stabilitatea economică a țării.