Reporter: În ultima perioadă, Banca Naţională a României (BNR) a redus rata dobânzii de politică monetară, aceasta fiind, acum, la un minim istoric de 2,25%. În acelaşi timp, dobânzile la credite nu scad în mod regulat, asemeni dobânzii de referinţă, iar analiştii susţin că băncile nu au, încă, apetit pentru creditare. Care este situaţia reală din sistemul bancar?
Radu Gheţea: După câteva mişcări de politică monetară făcute de BNR în ultimele luni - rezerva minimă obligatorie şi dobânda de politică monetară fiind reduse - în piaţă există lichiditate destul de multă, care trebuie folosită în cel mai eficient mod. Acest lucru înseamnă să dai credite, iar băncile sunt dispuse să-şi asume acest risc. Ar fi păcat să nu profităm de momentul actual, în care avem lichiditate, şi să nu ne asumăm riscul să dăm credite.
Reporter: Ce mesaj ar trebui să ajungă la deponenţi, care, pe lângă faptul că beneficiază de dobânzi tot mai mici la depozite, au ajuns la un grad ridicat de neîncredere în bănci, pe fondul situaţiei creditelor în franci elveţieni?
Radu Gheţea: Cred că toată dezbaterea pe acest subiect ar trebui să se facă în felul următor - fiecare parte să facă referire la ceea ce cunoaşte, pentru că, în prezent, foarte multe voci, din zona avocaţilor, a politicului, cu tot respectul, chiar şi din presă, fac afirmaţii pe care consumatorul le primeşte sub formă de informaţii ce creează aşteptări.
Repet ideea că ar trebui să nu se mai vândă iluzii, aşa cum au făcut o parte din politicieni, o parte din avocaţi şi o parte din presă, aceasta din urmă, însă, având circumstanţele atenuante şi fiind destul de echilibrată, pentru că, în final, consumatorul este victima finală a iluziilor vândute.
Astfel că mesajul este foarte clar, acesta fiind deja exprimat şi de FMI şi de BNR - cei care au credite în franci elveţieni pe 30 de ani, ca şi cei cu împrumuturi în euro sau în alte valute s-ar putea să mai aibă parte de suişuri şi coborâşuri de curs, care să le fie în avantaj sau în dezavantaj.
Reporter: Chiar şi după mesajul transmis de BNR, împrumutaţii în CHF solicită conversia creditelor în franci elveţieni la cursul istoric plus 20%. Ce le răspundeţi, în calitate de reprezentant al Asociaţiei Române a Băncilor?
Radu Gheţea: Am mai spus şi o mai spun - conversia la cursul istoric plus 20% creează hazard moral şi ar fi anticonstituţională, având în vedere că în Constituţie se spune că suntem cu toţii egali. Şi cei cu împrumuturi în euro au aceleaşi drepturi. Ar însemna să facem corecţii de câte ori când o valută creşte în raport cu leul.
Reporter: Săptămâna trecută, Croaţia a decis să şteargă datoriile pe care un număr de 60.000 de persoane le au la bănci şi la companiile de utilităţi. Această decizie nu poate fi neconstituţională?
Radu Gheţea: Se iau exemple trunchiate din alte ţări, cum a fost şi cazul Ungariei, unde au fost multe primării cu credite în CHF, iar statul a intervenit. Constituţiile nu sunt aceleaşi, diferă de la o ţară la altă ţară, iar fiecare stat acţionează cum consideră.
La noi, eu cred că ar trebui să se dea o mai mare atenţie propunerilor care au venit din partea comunităţii bancare. În comunicatul transmis de BNR sunt prevăzute o serie de soluţii pentru care băncile, după posibilităţi, au optat. Dacă noi respingem propunerile individuale care vin din partea băncilor, vom ajunge la concluzia că am întârziat cu soluţia pentru problema creditelor în CHF.
Reporter: Există mai mulţi clienţi, împrumutaţi în franci elveţieni, care spun că au mers la negociere şi că reprezentanţii băncilor pun diverse condiţii, ameninţând, chiar, cu executarea silită. Cum comentaţi aceste afirmaţii?
Radu Gheţea: Sunt anumite bănci care au şi anunţat măsurile pe care le-au luat în această problemă, iar dacă sunt situaţii în care nu şi-au respectat promisiunile, este regretabil, dar eu nu cred că îşi permit să facă astfel de lucruri.
Nu pot să verific ce face fiecare, dar băncile sunt responsabile, odată ce au dat astfel de comunicate, în care, spre exemplu, au spus că au redus dobânda pe trei luni. Dacă în această perioadă francul scade sub cursul din decembrie, banca va suporta diferenţa.
Ar fi bine ca măcar să se încerce cooperarea cu băncile şi să nu se respingă, a priori, anumite propuneri.
Reporter: Referitor la clauzele existente în unele contracte de credit, care au fost declarate abuzive în Instanţă, consideraţi că este posibilă extinderea deciziei din Justiţie asupra tuturor clauzelor de acelaşi gen, din celelalte contracte încheiate între bănci şi debitori?
Radu Gheţea: Sunt situaţii şi situaţii, iar fiecare client trebuie să meargă să-şi rezolve propriul caz. Sigur că există şi situaţii de clauze abuzive, care trebuie taxate, dar nu facem o regulă general valabilă că toate clauzele sunt abuzive.
Vom vedea dacă vin şi reglementări pentru întreaga piaţă, şi aici mă refer la extinderea Ordonanţei 46/2014 (n.r. aşa zisa "Scade rata"). Nu trebuie ignorată această soluţie, care vine peste ceea ce fiecare bancă poate să acorde. Cred că ar trebui să ne concentrăm să găsim modalitatea de implementare a acestei ordonanţe. Eu aş susţine mai mult această "Scade rata", care este în afara oricărei restructurări la bancă.
Reporter: Băncile dispun de departamente de analiză şi ar trebui să cunoască nivelul riscului valutar. În aceste condiţii, cum comentaţi faptul că, în toamna anului trecut, Laszlo Diosi, CEO OTP Bank România, i-a sfătuit pe împrumutaţii în CHF să-şi păstreze creditele în franci elveţieni, subliniind, chiar, că moneda elveţiană nu va creşte, ci, dimpotrivă, va scădea? La doar câteva luni de la declaraţiile domniei sale, francul a explodat...
Radu Gheţea: Aşa este - noi avem informaţiile personale, dar şi informaţii care vin din interiorul băncilor în care lucrăm. Unii avem economişti şefi, alţii - specialişti în cercetare-dezvoltare a pieţei etc. Nu ştiu de unde a ajuns domnul Diosi la acea concluzie, nu ştiu dacă exprimarea domniei sale a fost cea mai fericită, dar acest lucru nu înseamnă că, într-un orizont de timp, nu s-ar putea să apară o asemenea situaţie, întrucât aşa cum poate creşte, valoarea francului poate să şi scadă. Foarte important este, însă, timpul.
Reporter: Mulţumesc!
1. Sumbru individ
(mesaj trimis de eu în data de 09.02.2015, 09:50)
Ce merit are Ghetea in a fi presedintele CEC bank in afara deservirii unor colegi de securitate cu bani publici in conditii avantajoase? . Ghetea prin tot ce emite este un individ gretos si suficient dar in mod deloc surprinzator detine functia de presedinte ARB, functie care ii permite din timp in timp sa emita pareri enervante. Mai era in individ, unul Radulescu la agricultura, la fel de obraznic si suficient de care nu imi este dor. Nici de Ghetea nu imi va fi.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.02.2015, 10:12)
domnule Ghetea, de 3 saptamani fac solicitari catre Credit Europe Bank sa negociem si sa ajungem impreuna la o solutie pt ca nu mai pot plati rata la cursul actual. Tot ce am primit a fost un raspuns ca trebuie sa imi achit rata si punct. Apropo, creditul mi-a fost mutat in 2009 catre CEB Olanda, desi am cerut informatii bancii despre impactul mutarii. Deci ce spuneti dvs ca bancile sunt doritoare sa negocieze cu clientii este o mare minciuna. Mintiti pe fata.
2.1. Getea nu minte! (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de eu în data de 09.02.2015, 10:55)
Ghetea are dreptate cand spune ca bancile prefera sa negocieze cu clientii in locul unei legi clare.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.02.2015, 10:14)
nu inteleg cum vine asta ca daca sunt clauze abuzive in contracte declarate de instanta, BNR inchide ochii si ramane la latitudinea fiecarui client sa se ia de piept cu banca sa i le anuleze. adica BNR da girul unor abuzuri pe fata si pozeaza in garantul stabilitatii sistemului? patetic
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.02.2015, 12:42)
Uitati-va cat de umflat este! parca a ajuns la CEC de la BNR? daca I s-ar face public salariul/conturile si averea nu am mai avea de ce sa ne miram cui pune parte.