Explicaţiile penibile ale lui Klaus Iohannis

Cel care a fost de acord ca Viorica Dăncilă - fără nicio experienţă în administraţia publică locală, judeţeană sau centrală - să devină prim-ministru al ţării şi ca Dănuţ Andruşcă să ocupe vremelnic funcţia de ministru al Economiei Naţionale, a semnat, ieri, o scrisoare prin care refuză, pentru a treia oară, numirea Liei Olguţa Vasilescu în funcţiile de vicepremier şi ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Preşedintele Klaus Iohannis susţine: "Analizând activitatea persoanei propuse, astfel cum rezultă aceasta din documentaţia transmisă, constat că doamna Lia-Olguţa Vasilescu nu are pregătirea de specialitate necesară în niciunul dintre domeniile care fac obiectul de activitate al ministerului pentru care este propusă. De asemenea, din aceeaşi documentaţie constat că doamna Lia-Olguţa Vasilescu nu are experienţa în materie necesară promovării şi gestionării politicilor publice guvernamentale la nivel naţional în domeniul complex al dezvoltării regionale şi administraţiei publice".

Argumentele lui Klaus Iohannis sunt cel puţin hilare. Dacă Olguţa Vasilescu nu are pregătirea de specialitate necesară şi nici experienţă pentru a fi numită în funcţiile respective, atunci de ce preşedintele ţării a fost de acord în ianuaie 2018 cu nominalizarea Vioricăi Dăncilă pentru funcţia de prim-ministru? Viorica Dăncilă, care nu a fost angajată nicio zi în administraţia publică locală, judeţeană sau centrală, era cea mai incompetentă persoană, la momentul nominalizării din ianuarie 2018, pentru a deveni şeful Guvernului. Cu toate acestea, Klaus Iohannis nu a părut deranjat de lipsa de experienţă şi de pregătire a lui Dăncilă şi a trimis-o în faţa Parlamentului pentru a obţine votul de încredere, după care a semnat decretul prezidenţial de învestire a noului guvern.

Şeful statului susţine că Olguţa Vasilescu nu deţine experienţa în materie necesară promovării şi gestionării politicilor publice guvernamentale la nivel naţional. Klaus Iohannis nu a părut să ia în considerare lipsa acestei experienţe atunci când, în anul 2009, după căderea primului guvern condus de Emil Boc, gruparea de la Grivco, alcătuită din Dan Voiculescu, Crin Antonescu şi Victor Ponta, a decis să îl propună pe primarul municipiului Sibiu pentru funcţia de prim-ministru din partea coaliţiei PSD-PNL-PUR. Ce experienţă de promovare şi gestionare a politicilor publice guvernamentale la nivel naţional îl recomanda pe Klaus Iohannis, în 2009, să fie prim-ministru?

• Declaraţiile politice, motiv pueril de refuzare a nominalizării

Preşedintele ţării mai afirmă: "Totodată, nu se poate ignora faptul că, în calitate de ministru al muncii şi justiţiei sociale, doamna Lia-Olguţa Vasilescu a promovat un cadru lipsit de transparenţă în relaţia cu societatea civilă şi în procesul de dialog social, fără consultarea actorilor implicaţi. Or, realizarea şi asigurarea unui dialog autentic, prin implicarea partenerilor din administraţia publică, mediul academic şi societatea civilă, alături de pregătirea şi experienţa profesională sunt esenţiale pentru exercitarea acestei funcţii de demnitate publică. La conturarea acestui profil se adaugă declaraţiile controversate, atacurile la persoană virulente, limbajul folosit în comunicările publice, presiunile asupra justiţiei, reţinute inclusiv de către Consiliul Superior al Magistraturii, toate acestea fiind aspecte care vin în contradicţie cu cerinţele de responsabilitate pe care le implică deţinerea unei funcţii de înaltă demnitate publică, precum cea de viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice".

Declaraţiile şi derapajele politice ale fostului ministru al muncii erau cunoscute de Klaus Iohannis înainte ca şeful statului să accepte numirea Olguţei Vasilescu în fruntea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale. Lia Olguţa Vasilescu a reprezentat unul dintre cei mai vocali membri de vază ai PSD în campania prezidenţialelor din 2014, când a propagat multe materiale prin care actualul şef al statului era acuzat de vânzare de copii, retrocedări ilegale şi legături cu foste organizaţii naziste. Limbajul respectiv folosit de Vasilescu la adresa lui, nu l-a deranjat şi nu i s-a părut neadecvat lui Klaus Iohannis atunci când a fost de acord ca aceasta să facă parte din guvernele Grindeanu, Tudose şi Dăncilă.

Apoi, declaraţiile Olguţei Vasilescu sunt cele ale unui om politic, ce are voie să se exprime cum doreşte. Klaus Iohannis o acuză pe Olguţa Vasilescu că a pus presiuni asupra justiţiei - presiuni constatate chiar de Consiliul Superior al Magistraturii, dar nu spune nimic despre presiunile zilnice exercitate asupra magistraţilor de însuşi ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, cu a cărui reînvestire în funcţie - de la guvernul Grindeanu la guvernul Dăncilă trecând prin cabinetul Tudose - preşedintele ţării a fost de acord.

• Campanie electorală din Palatul Cotroceni

Acelaşi şef al statului nu a părut deranjat de acceptarea, în guvernul Dăncilă, lui Niculaie Bădălău - actualul ministru al Economiei Naţionale - care a votat în Parlament mnodificarea legilor justiţiei, a Codului penal şi Codului de procedură penală, prin care s-au intensificat presiunile asupra judecătorilor şi procurorilor, precum şi revenirea în fruntea Ministerului Apărării Naţionale a lui Gabriel Beniamin Leş, cel care, anterior, din funcţia de secretar de stat a dorit achiziţionarea prin negociere directă de la firma olandeză Damen a celor patru corvete necesare Forţelor Navale. Cel din urmă, nici nu a fost bine instalat în funcţie şi a generat haosul din fruntea Statului Major al Apărării, prin nominalizarea ilegală a generalului Dumitru Scarlat şi prin atacarea în instanţă a decretului prezidenţial prin care s-a instituit interimatul generalului Nicolae Ciucă în fruntea sistemului de comandă operaţional al Armatei Române. Mai mult, sub acelaşi Leş, a fost suspendată procedura de achiziţie a celor patru corvete, procedură în care favorită pentru a câştiga era asocierea dintre firma franceză Naval Group şi Şantierul Naval Constanţa.

După cum putem constata, şeful statului are două măsuri, pe care le foloseşte în funcţie de interesele de moment. Pentru că 2018 nu a fost an electoral, Klaus Iohannis a acceptat un guvern plin de incompetenţi, dintre care Dăncilă şi Andruşcă au făcut deliciul mass-media prin declaraţiile rupte de realitate. De la începutul anului curent, odată cu anunţatea în 4 ianuarie a obiectivului său prioritar - obţinerea unui nou mandat de preşedinte al ţării - Klaus Iohannis se află în campanie electorală. Astfel că orice decizie a sa, orice motivare, orice scrisoare, orice declaraţie sau comunicat de presă trebuie citite şi interpretate în cheie electorală.

Următorul pas este previzibil: Guvernul va ataca la Curtea Constituţională a României decizia preşedintelui Klaus Iohannis, invocând din nou un conflict juridic de natură constituţională. Iar magistraţii CCR vor da din nou dreptate Guvernului pentru că argumentele invocate de Klaus Iohannis în cazul refuzului nominalizării Olguţei Vasilescu sunt neconstituţionale, deoarece şeful statului nu are dreptul să refuze o persoană din cauza comportamentului sau prin prisma lipsei de experienţă, ori vor decide că preşedintele avea voie să o refuze, pentru că PSD a venit cu aceeaşi propunere.

În cazul în care, magistraţii constituţionali vor da dreptate Guvernului, Klaus Iohannis va acţiona identic ca în cazul Kovesi. Dacă în 9 iulie 2018 a semnat decretul de revocare a Laurei Codruţa Kovesi, din funcţia de procuror-şef al DNA, în loc să aleagă să fie suspendat şi să se prezinte în faţa cetăţenilor, la referendum, Klaus Iohannis va semna şi decretul de numire în funcţie a Liei Olguţa Vasilescu. Pentru că este mult mai uşor să îţi faci campanie electorală, în anul alegerilor prezidenţiale, din fotoliul cald de la Palatul Cotroceni.