Explozia de la Crevedia - răbufneşte corupţia din adâncuri

Explozia de la o staţie GPL care funcţiona ilegal în localitatea Crevedia, dezastru în urma căruia s-au înregistrat până acum patru persoane decedate şi 54 de persoane rănite, a scos la iveală luna trecută corupţia din interiorul statului român şi ineficienţa activităţii unor instituţii publice care trebuie să se ocupe de controlul şi de supravegherea companiilor ce îşi desfăşoară activitatea în anumite sectoare economice.

Tot despre ineficienţa activităţii funcţionarilor publici se poate vorbi şi în cazul anulării procedurii de achiziţie a celor patru corvete marine ce erau destinate Forţelor Navale Române. Anunţul privind anularea procedurii din cauza neîncheierii contractului de către asociaţia desemnată câştigătoare a fost făcut de oficialii Ministerului Apărării Naţionale în 7 august, cu o săptămână înainte de ziua Marinei Române.

La fel de ineficienţi în activitatea desfăşurată s-au dovedit şi angajaţii Inspectoratului Judeţean de Poliţie Constanţa, care au permis ca, în anumite staţiuni de pe litoral, unele persoane aflate în stare de ebrietate sau sub influenţa substanţelor psihotrope să conducă autoturismele din dotare, fapt care s-a soldat cu tragedia din localitatea 2 Mai, unde un tânăr drogat a intrat cu bolidul într-un grup de opt persoane aflate pe marginea drumului, ucigând două şi rănindu-le pe celelalte şase.

În acelaşi timp, în luna august, publicarea execuţiei bugetare pentru primele şapte luni din 2023 ne-a arătat că ne confruntăm cu un deficit bugetar de 2,43% din PIB, care ne scoate de pe traiectoria atingerii, la finalul anului, a ţintei de deficit de 4,4% din PIB convenită anterior cu Comisia Europeană. Pentru a nu pune în pericol fondurile europene alocate ţării noastre, membrii Guvernului au gândit un set de măsuri fiscale şi o reformare a sistemului public, pe care le-au discutat la finalul lunii trecute la Bruxelles cu oficialii Comisiei Europene, urmând ca în luna septembrie să se treacă la implementarea acestor măsuri.

Proiectul de ordonanţă de urgenţă privind reformarea sistemului public a iscat controverse, iar angajaţii de la ANAF şi funcţionarii din administraţia publică locală au protestat în faţa sediului Guvernului solicitând să fie analizată situaţia pe fiecare autoritate şi fiecare instituţie publică înainte de anularea unor posturi vacante şi de comasarea unor instituţii.

Tot în cursul lunii trecute a mai avut loc vizita oficială a premierului ucrainean Dennis Smyhal, care a stabilit cu premierul Marcel Ciolacu dublarea cantităţii cerealelor ucrainene ce sunt tranzitate prin ţara noastră, de la 24 milioane tone la 48 milioane tone.

• Crevedia - umbra tragediei de la Colectiv

Evenimentul care a marcat luna august este tragedia de la Crevedia. Sâmbătă, 26 august, a avut loc o explozie la o staţie GPL care funcţiona ilegal din anul 2020 în localitatea respectivă. Explozia s-a declanşat în timp ce doi angajaţi transferau gaz dintr-o cisternă într-alta. Ea a fost urmată de alte două deflagraţii puternice, care au dus în primă fază la distrugerea a zece case din apropiere, la decesul a două persoane (soţ şi soţie) şi la 58 de răniţi, din care 12 foarte grav, o parte dintre aceştia fiind transferaţi la spitalele din Belgia, Germania, Norvegia, Austria şi Italia. Ulterior, la lista deceselor s-au mai adăugat încă două persoane dintre răniţi grav, care se aflau intubaţi în secţiile ATI ale spitalelor din Bucureşti. Din totalul persoanelor rănite, 43 sunt angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne - 39 pompieri, doi poliţişti şi doi jandarmi.

După tragedia de la Crevedia, premierul Marcel Ciolacu a dispus verificarea tuturor staţiilor GPL din ţară de către echipe mixte alcătuite din angajaţi ai IGSU, ITM, Poliţie, ISCIR, ANAF şi alte autorităţi cu atribuţii de control.

În urma verificărilor efectuate, au fost descoperite peste 2.000 de deficienţe şi au fost aplicate, în total, amenzi de peste 1,3 milioane de euro.

"Total deficienţe constatate - 2.150. Total măsuri dispuse - 1.519, din care retragerea autorizaţiei sau avizelor la 11, suspendarea activităţii la 60 şi închiderea activităţii la 12. Total sancţiuni contravenţionale - 1797, în cuantum de 6.545.307 lei", a declarat, recent, secretarul de stat Raed Arafat, coordonatorul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, în urma controalelor efectuate.

În urma situaţiei de mai sus coroborată cu tragedia de la Crevedia, premierul Marcel Ciolacu a solicitat modificarea legislaţiei, astfel încât cei care nu au autorizaţie sau aviz de funcţionare să răspundă şi penal. Momentan, în astfel de situaţii firma plăteşte doar amenzi.

Evenimentul tragic de la Crevedia a fost posibil din cauză că, din anul 2020 când ISU a anulat autorizaţia pentru staţia GPL şi până în momentul exploziei, nicio autoritate cu atribuţii de control nu şi-a mai trimis angajaţii pentru a verifica dacă în spaţiul respectiv se mai desfăşoară sau nu activitatea iniţială. Chiar dacă compania din Caracal, deţinătoarea punctului de lucru de la Crevedia, a radiat de la Registul Comerţului acest punct de lucru, toţi cei din comună, inclusiv primarul din Crevedia, ştiau că în incinta respectivă au loc transferuri de gaze între cisterne. Acest lucru a fost reclamat în mai multe rânduri de unele dintre victime, dar nici Poliţia Naţională, nici Poliţia Locală, nici primarul din Crevedia nu au luat nicio măsură împotriva companiei respective, condusă de fiul primarului social-democrat din Caracal, Ion Doldurea.

Practic, cazul Crevedia a scos la iveală corupţia existentă în sistem şi inerţia funcţionarilor publici din unele instituţii ale statului. Tragedia a mai devoalat şi faptul că la opt ani de la drama din clubul Colectiv, în Bucureşti sunt foarte puţine paturi pentru arşi şi aproape nicio secţie sau spital dedicate marilor arşi, în ciuda promisiunilor făcute în 2015 şi 2016 de clasa politică după evenimentul din Capitală care s-a soldat cu 63 de morţi şi care a dus la căderea guvernului Ponta.

• Inspectoratul Judeţean de Poliţie Constanţa, decapitat de ministrul de Interne

Tragedia de la Crevedia a fost precedată de drama din localitatea constănţeană 2 Mai, unde, în zorii zilei de 19 august, un tânăr aflat la volan sub influenţa drogurilor şi alcoolului a intrat cu bolidul într-un grup de opt persoane, care se deplasau pe marginea drumului DN 39, doi dintre aceştia murind pe loc în urma impactului, iar trei fiind răniţi.

Înainte de producerea accidentului, care a avut loc în jurul orei 5:00, în noaptea de 18 spre 19 august, tânărul respectiv a fost oprit în trafic de două ori de angajaţii Poliţiei Rutiere, care, deşi au constatat starea în care se afla acesta, nu i-au reţinut permisul şi l-au lăsat să se deplaseze în continuare cu autoturismul din dotare.

În urma tragediei, ministrul de interne Cătălin Predoiu a trimis Corpul de Control la sediul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Constanţa, pentru a verifica atent dacă angajaţii acestuia şi-au îndeplinit atribuţiile de serviciu, conform procedurii în vigoare, în noaptea de 18 spre 19 august 2023.

Deoarece, din verificările efectuate, a reieşit că nu au fost respectate procedurile de lucru şi atribuţiile în acest caz, ministrul de interne a dispus demiterea din funcţii a adjunctului şefului IPJ Constanţa, comisar-şef Marin Dincă, şefului serviciului Poliţiei Rutiere Constanţa, comisar-şef Stoian Constantin, şefului Poliţiei Mangalia, comisar-şef Dragoş Cristea şi şefului Poliţiei Vama Veche, comisar-şef Radu Vachente.

Înainte de demiterea acestora, şeful IPJ Constana, Adrian Constantin Glugă, a demisionat din funcţie.

Singura veste bună în acest caz este că el s-a petrecut după ce a intrat în vigoare aşa numita lege Anastasia, care prevede pedeapsa cu închisoarea pentru cei care, aflaţi la volan sub influenţa alcoolului sau drogurilor, comit accidente în urma cărora rezultă moartea sau rănirea altor persoane. Pe lângă aceasta, premierul Marcel Ciolacu a solicitat modificarea Codului Penal, în sensul majorării pedepsei închisorii pentru astfel de cazuri.

• 2,43% - deficitul bugetar la şapte luni

Execuţia bugetară pe primul semestru publicată de Ministerul Finanţelor în 29 august arată că deficitul bugetar a ajuns la 2,34% din PIB, adică 37,21 miliarde lei, faţă de 1,67% din PIB în prima parte a anului trecut (23,51 miliarde lei). Deficitul pe primul semestru arată clar că ţinta de deficit de 4,4% din PIB stabilită cu Comisia Europeană pentru finalul acestui an va fi depăşită. Iar acest lucru este confirmat de faptul că deficitul a ajuns la 2,43% după şapte luni, în condiţiile în care Guvernul nu a efectuat nicio plată pentru programele naţionale de investiţii prin care susţine financiar companiile din ţara noastră şi în condiţiile în care primele plăţi pentru salariile majorate ale cadrelor didactice au fost efectuate abia după 1 august, deşi majorarea a intrat în vigoare la 1 iulie 2023.

Potrivit execuţiei bugetului general consolidat pe primele şase luni, veniturile totale au însumat 242,74 miliarde lei, în timp ce cheltuielile au fost în valoare totală de 279,96 miliarde lei, cu 16,5% mai mult comparativ cu semestrul similar din anul 2022.

Situaţia financiară de mai sus a dus la amânarea primei rectificări bugetare ce ar fi trebuit să aibă loc, conform uzanţelor, în cursul lunii august, deoarece guvernul Ciolacu doreşte mai întâi reformarea sistemului public, care să aducă o reducere substanţială a cheltuielilor bugetare, şi luarea unor măsuri fiscale, care să aducă mai multe venituri la bugetul de stat, pentru reducerea deficitului.

Măsurile respective au fost discutate cu oficialii europeni, la Bruxelles, la finalul lunii trecute, de ministrul Muncii, de ministrul Finanţelor şi de ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, dar şi de premierul Marcel Ciolacu, în prima zi a lunii septembrie.

Printre aceste măsuri, conform informaţiilor apărute pe surse în presă, s-ar număra anularea posturilor vacante din administraţia publică şi din instituţiile publice, creşterea TVA la 19% cu excepţia alimentelor şi medicamentelor, impozitarea progresivă, creşterea impozitului pe venit la 20%, un nou prag pentru impozitarea microîntreprinderilor şi anularea parţială a unor facilităţi fiscale acordate companiilor şi angajaţilor din IT, construcţii şi agricultură.

Potrivit premierului Marcel Ciolacu, aceste măsuri vor fi luate prin asumarea răspunderii Guvernului în Parlament, după care va interveni prima rectificare bugetară, urmând ca a doua rectificare să fie efectuată către finalul lunii noiembrie.

• BNR majorează prognoza pe inflaţie

Tot în plan financiar, dacă la debutul lunii, în 7 august, am consemnat decizia Consiliului de Administraţie a BNR privind menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7%, după câteva zile am notat că banca centrală şi-a revizuit prognoza privind inflaţia pentru finalul anului 2023, estimând că aceasta va fi de 7,5% faţă de 7,1%, cât a fost estimarea de la începutul anului în curs.

În ceea ce priveşte rata de politică monetară, în şedinţa din 7 august, BNR a mai decis şi menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8%, dar şi menţinerea ratei dobânzii aferente facilităţii de depozit la 6% pe an.

În motivarea deciziei lor, membrii Consiliului de Administraţie au arătat că implementarea pachetului de măsuri fiscal-bugetare aflate în discuţie, dar neadoptate deocamdată, ar fi de natură să accentueze corecţia deficitului de cont curent, odată cu reducerea celui bugetar, cu repercusiuni favorabile inclusiv asupra costurilor de finanţare a economiei şi a comportamentului cursului de schimb al leului, au susţinut în mai multe rânduri membrii Consiliului. Totodată, programul de ajustare fiscală ar facilita revenirea ceva mai devreme a ratei anuale a inflaţiei în interiorul intervalului ţintei, prin slăbirea şi epuizarea mai rapidă a presiunilor inflaţioniste ale factorilor fundamentali, contribuind astfel la asigurarea stabilităţii economiei.

Cu toate acestea, membrii Consiliului au subliniat din nou importanţa atragerii şi utilizării eficiente a fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esenţiale pentru realizarea reformelor structurale necesare şi a tranziţiei energetice, precum şi pentru sporirea potenţialului de creştere şi întărirea rezilienţei economiei româneşti.

În ceea ce priveşte majorarea prognozei pentru rata inflaţiei la 7,5%, la finalul acestui an, şi la 4,4% pentru ultimul trimestru al anului viitor, de la 4,1% (prognoza iniţială), guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a precizat că scenariul de bază privind traiectoria inflaţiei a fost construit pe baza legislaţiei în vigoare la momentul realizării proiecţiei fără să includă impactul măsurilor de consolidare fiscală discutate recent de autorităţi. Guvernatorul băncii centrale a mai afirmat că, în perioada următoare, este posibil ca inflaţia mai ridicată din ţara noastră să fie determinată, cel puţin parţial şi de sectorul serviciilor din cauza creşterii preţurilor acestor servicii prin prisma majorării salariilor angajaţilor.

• Forţele Navale rămân fără corvete

Ministerul Apărării Naţionale le-a făcut un cadou otrăvit Forţelor Navale Române cu opt zile înainte de 15 august, Ziua Marinei Române. Astfel, în 7 august oficialii MApN au decis anularea procedurii de achiziţie demarată în 2018 pentru patru corvete destinate Forţelor Navale. Anularea procedurii a intervenit la patru ani şi o lună de la atribuirea contractului respectiv asocierii franco-române Naval Group-Şantierul Naval Constanţa, competitor care făcuse o ofertă de 1,2 miliarde euro, cu 50 milioane euro mai mică decât aceea înaintată de compania Damen. În cei patru ani şi o lună, contractul nu a fost semnat de asocierea franco-română deoarece aceasta nu a fost mulţumită, de anumiţi termeni contractuali şi ar fi dorit, în mod special, majorarea preţului ofertat, prin prisma creşterii preţurilor la materii prime, materiale şi echipamente în urma crizelor suprapuse din ultimii trei ani.

După anularea achiziţiei respective, Ministerul Apărării Naţionale nu a oferit nicio soluţie pentru continuarea programului de înzestrare a marinei militare. Nici măcar cu prilejul Zilei Marinei Române, în 15 august, nu a fost prezentată o soluţie, în discursurile oficiale susţinute, nici de preşedintele Klaus Iohannis, nici de premierul Marcel Ciolacu şi nici de Angel Tîlvăr, ministrul Apărării Naţionale.

Dacă preşedintele Iohannis nu s-a referit deloc la înzestrarea Forţelor Navale şi premierul Ciolacu a transmis că Guvernul se va ocupa în continuare de dotările necesare Armatei Române, ministrul Angel Tîlvăr a spus că regretă "faptul că programul de înzestrare cu corvete multirol nu a putut fi finalizat însă, cu siguranţă, acest proiect nu va fi abandonat şi îşi va găsi o formă de concretizare în viitor", după care a trecut în revistă celelalte programe de înzestrare destinate Forţelor Navale Române: sisteme de instalaţii mobile de lansare rachete anti-navă, submarinele Scorpene, modernizarea navelor purtătoare de rachete, elicoptere H215M şi vânătoarele de mine.

Ultimele devin necesare, în actualul context al războiului din Ucraina, ţinând cont că minele ucrainene au ajuns din cauza furtunilor din Marea Neagră în apropierea litoralului românesc, una dintre ele explodând luna trecută la contactul cu un dig aflat în apropierea plajei din staţiunea Costineşti.

• Porturile Galaţi, Brăila şi Constanţa - la dispoziţia cerealelor ucrainene

Ţara noastră va dubla capacitatea de depozitare, tranzitare şi export a cerealelor ucrainene, potrivit declaraţiei politice semnate în 18 august, la Bucureşti, de premierul Marcel Ciolacu şi de omologul său ucrainean Denys Shmyhin.

"România se va implica în continuare în facilitarea exporturilor de cereale ucrainene către pieţele internaţionale. Prin România sperăm să tranziteze peste 60% din volumul total al exporturilor de cereale din Ucraina. Am stabilit împreună o ţintă ambiţioasă: dublarea volumului tranzitului de cereale ucrainene, de la 2 milioane de tone pe lună, la 4 milioane tone pe lună. În acest sens, vom dezvolta capacităţile existente de transport şi tranzit, în speţă canalul Sulina şi Portul Constanţa. Am semnat o declaraţie politică privind întărirea cooperării bilaterale şi pentru asigurarea unui tranzit viabil, precum şi cu privire la continuarea proiectelor pe care le avem în lucru pentru creşterea traficului feroviar, rutier, fluvial şi maritim. (...) Rezultatele eforturilor pentru îmbunătăţirea acestei infrastructuri se văd deja: avem majorări de 200% la unele din principalele puncte de tranzit, respectiv 500% în Portul Constanţa Sud", a declarat premierul Marcel Ciolacu.

În ceea ce priveşte tranzitul cerealelor ucrainene prin ţara noastră, şeful guvernului de la Kiev, Denys Shmyhal, a precizat, după semnarea declaraţiei politice, că va fi reabilitată infrastructura de frontieră, infrastructura de transport distrusă de Federaţia Rusă în 16 august în porturile Reni şi Ismail şi că vor fi extinse punctele de trecere a frontierei dintre România şi Ucraina pentru facilitarea tranzitului cerealelor din ţara vecină.

Amintim că, în această primăvară, fermierii români s-au plâns de pierderi de cel puţin 50 milioane euro din cauza pierderilor de preţ cu care s-au confruntat pentru că anul trecut şi la începutul acestui an o parte din cerealele ucrainene care trebuia să fie tranzitate au fost de fapt importate de unii producători din industria agro-alimentară din ţara noastră, din cauza preţului scăzut, care nu conţinea nicio taxă vamală. Comisia Europeană a oferit un sprijin de 10 milioane euro, completat ulterior cu încă 10 milioane euro şi, în urma scandalului iscat de Polonia, Slovacia, România, Bulgaria şi Ungaria, a suspendat în două rânduri, până pe 15 septembrie 2023, importul fără taxe vamale a cerealelor ucrainene în Uniunea Europeană. În acest moment, la nivelul Consiliului UE comisarul european pentru agricultură intenţionează să propună o nouă suspendare a acestor importuri până la finalul anului curent, măsură solicitată de Polonia, Slovacia, Bulgaria, Ungaria şi România.