EXPORTUL CEREALELOR: EVAZIUNE FISCALĂ FĂRĂ FRONTIERE SAU REGLARE DE CONTURI? Exportatorii îşi cer banii, statul îi anchetează

• Exportatorii de cereale au de recuperat TVA de la stat de peste 100 de milioane de euro până la sfârşitul lunii aprilie

• Guvernul înăspreşte controalele şi îi anchetează de evaziune fiscală

• Impozitul forfetar va dubla numărul de ilegalităţi şi va creşte preţurile

Premierul Emil Boc a solicitat membrilor Guvernului să înceapă o anchetă pe piaţa exporturilor de grâu, unde există suspiciunea că se practică evaziunea fiscală, au declarat, pentru BURSA, surse guvernamentale.

Şeful Guvernului le-a cerut, recent, ministrului Administraţiei şi Internelor, Dan Nica, ministrului Agriculturii, Ilie Sârbu şi ministrului de Finanţe, Gheorghe Pogea să înceapă o anchetă prin care să verifice dacă statul este păgubit la exportul şi importul de cereale, prin ingineriile financiare făcute cu taxa pe valoare adăugată (TVA) de către unii agenţi economici, au precizat surse oficiale.

Guvernul încearcă să obţină mai multe fonduri pentru bugetul de stat (serios diminuat de criză), prin înăsprirea controalelor pe segmentul afacerilor cu cereale, unde există suspiciuni că veniturile sunt diminuate din cauza neîncasării TVA sau din pricina rambursării defectuoase a acesteia.

Există suspiciuni că o serie de societăţi fac exporturi doar "pe hârtie", cu documente false, adică nici măcar nu scot tonele de cereale din ţară, doar ca să încaseze TVA pe care statul o returnează la operaţiunile de export.

De regulă, exporturile se fac în lunile de toamnă, la noua recoltă, când preţurile la cereale sunt mici, iar în lunile de primăvară, între recolte, marfa este "reintrodusă" în ţară, când are mare căutare, iar valoarea sa creşte.

Afaceriştii au un câştig dublu: încasează TVA restituită de stat şi au constituite rezerve de grâu, când cerealele se răresc pe piaţă, iar preţul lor creşte.

În proporţie de 99% exporturile noastre de cereale se fac în afara Uniunii Europene, susţine preşedintele ANAMOB, Viorel Marin. În interiorul comunităţii nu se plătesc taxe vamale.

Desigur, sunt situaţii în care marfa este exportată, iar firmele încasează, legal, TVA de stat. Însă la momentul importului, societăţile care eludează bugetul de stat, aduc marfa în ţară pe firme fantomă.

Multe firme fantomă au reintrodus marfa în circuitul comercial intern, iar apoi au fost radiate imediat, astfel că statul nu a mai apucat să încaseze TVA aferentă tranzacţiilor.

Depistarea acestor filiere este dificil de realizat (n.r. firmele fantomă fie sunt vândute unor persoane care nu au niciun amestec, fie li se pierde urma), iar în unele cazuri, nici măcar nu există interesul necesar pentru a o face, sau există alte interese...

În momentul în care s-a decis încasarea TVA-ului la vamă, unii oameni de afaceri au decis să facă importurile în alte state ale UE, gen Bulgaria sau Grecia, unde nu se încasează TVA la vamă.

În situaţia descrisă mai sus, statul este victimă sigură, iar dacă ţinem cont că recolta de anul trecut a fost una record, de peste 7,75 milioane de tone de cereale după estimările oficiale, iar cantitatea de grâu exportată de circa 1.200.000 de tone, paguba ar putea fi foarte mare.

Conform statisticilor, statul pierde anual peste un miliard de euro de pe urma neîncasării TVA din circuitul comercial al produselor agro- alimentare, iar rapoartele oficiale care arată că 40% din tranzacţiile cu cereale se fac la negru.

Premierul are suficiente motive să ceară o investigaţie pe piaţa cerealelor, unde evaziunea fiscală este mare, însă, acţiunea Guvernului ridică câteva semne de întrebare.

Oricum, înainte ca firmele exportatoare să încaseze TVA-ul de la stat sunt supuse unui control amănunţit. O anchetă suplimentare este evident necesară, însă este interesant de ce tocmai acum, în condiţiile în care asemenea afaceri se fac din 1991, după estimările unor surse.

Există suspiciuni că în spatele acţiunii Guvernului s-ar afla tocmai o reglare de conturi cu unii agenţi economici care fie au scăpat total de sub controlul autorităţilor (în sensul că nu cotizează cât şi unde trebuie), fie au cerut, tocmai acum, în plină criză, rambursarea TVA.

"Statul trebuie să returneze TVA până la sfârşitul lunii aprilie şi este dator la agenţii economici cu peste 100 de milioane de euro", ne-a declarat Viorel Marin.

Liderul ANAMOB nu exclude ca Guvernul, în lipsă de fonduri, să fi luat decizia să înăsprească verificările ca o formă de represiune asupra agenţilor economici legali, care şi-au solicitat drepturile.

Pe de altă parte, interesant este că, la ora actuală, există pe piaţa internă stocuri de grâu care pot asigura necesarul de consum până la viitoarea recoltă, după cum susţine preşedintele ROMPAN, Aurel Popescu.

"Din recolta record de anul trecut s-au exportat 1.200.000 de tone, însă este greu de crezut că acele speculaţii au loc acum, când avem stocuri de grâu care asigură necesarul intern până la următoarea recoltă", consideră liderul ROMPAN.

Pentru combaterea evaziunii fiscale, Guvernul a decis creşterea bazei de impozitare, prin introducerea impozitului forfetar.

Însă liderii celor două organizaţii de profil atrag atenţia că evaziunea fiscală de pe piaţa cerealelor va creşte odată cu introducerea noului bir.

Preşedintele ANAMOB, Viorel Marin, consideră că, în forma actuală, impozitul forfetar va face ca evaziunea fiscală de pe piaţa cerealelor să explodeze.

"Impozitul forfetar ar fi util doar dacă ar fi corelat cu un TVA redus de 5%", spune Viorel Marin, care precizează că, în condiţiile actuale, în care TVA-ul de 19% îi face pe agenţii economici să vândă la negru, "vom avea evaziune fiscală dublă, şi pe TVA, şi pe acest impozit".

De aceeaşi părere este şi Aurel Popescu, preşedintele ROMPAN care susţine că această formă suplimentară de impozitare va duce la creşterea evaziunii fiscale şi la scumpiri de preţ, mai ales dacă nu este corelată cu reducerea TVA.

"Cei care vor plăti acest impozit şi care, în general îşi plătesc dările către stat, vor fi obligaţi să crească preţurile pentru a rezista", consideră Popescu.

Liderul ROMPAN conchide estimând că nivelul încasărilor la bugetul de stat, în urma introducerii impozitului forfetar, va fi acelaşi ca şi în prezent.

Poate chiar mai mic...