EY ROMÂNIA: Ce trebuie să faci dacă ai primit o notificare de la ANAF cu privire la veniturile obţinute din străinătate?

Autoritatea Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a intensificat anul trecut iniţiativele de control fiscal pentru persoanele fizice. Încet, dar sigur, persoanele fizice au intrat în vizorul ANAF, unele dintre acestea fiind surprinse de notificările primite, mai ales că veniturile vizate erau cele din străinătate.

Tocmai pentru a NU fi luaţi prin surprindere la primirea din partea ANAF a unei notificări privind veniturile verificate, următorii contribuabili, persoane fizice rezidente fiscal în România, ar trebui să fie atenţi la obligaţiile fiscale ce le revin: (i) persoanele care lucrează din România pentru angajatori din străinătate cu care au încheiate contracte de muncă şi (ii) persoanele care obţin venituri private din străinătate (de exemplu: dobânzi, dividende, câştiguri de capital, chirii). Excludem din prezenta analiză persoanele fizice rezidente care obţin venituri salariale de la un angajator străin pentru activităţi prestate exclusiv în afara României, întrucât respectivele venituri, în mod normal, nu sunt subiect de impunere şi declarare în România, precum şi veniturile din activităţi independente care ar necesita o analiză mai complexă.

Pentru prima categorie, cea a contribuabililor care lucrează în România pentru angajatori din străinătate, din practica recentă (în context pandemic, dar şi post-pandemie) putem observa o creştere semnificativă a muncii la distanţă (remote), trend care încă este încurajat sau acceptat de unii angajatori şi, în consecinţă, urmat de o parte dintre angajaţi. Experienţa ne-a arătat că, deşi multe companii au adoptat varii politici de muncă la distanţă la nivel global pentru a preveni inclusiv potenţialele implicaţii fiscale, sunt cazuri de angajaţi care poate nu-şi anunţă angajatorul străin de mutarea şi munca din România, din varii motive personale, fără a conştientiza posibilele implicaţii fiscale.

De exemplu: o persoană fizică rezidentă lucrează din România pentru o perioadă de două luni pentru un angajator din Polonia (cu care are încheiat un contract de muncă), are familia aici, nu a anunţat angajatorul polonez despre munca din România pe motiv că perioada părea destul de scurtă şi intenţiona să se întoarcă în Polonia după puţin timp. Taxele salariale au continuat să fie plătite în Polonia şi nu s-a obţinut nici certificatul A1 care să ateste afilierea persoanei la sistemul de securitate socială din Polonia şi care să justifice de altfel scutirea de la plata contribuţiilor sociale în România.

În acest caz specific, apar două probleme: expunerea angajatorului din Polonia care, în lipsa certificatului A1, ar avea obligaţia înregistrării în scop de contribuţii sociale în România, depunerii declaraţiilor lunare şi plăţii contribuţiilor sociale, dar şi expunerea personală a angajatului pentru că nu s-a conformat cu obligaţia de a depune declaraţiile lunare şi de a plăti impozitul pe venit. Deşi, într-o astfel de situaţie, în mod normal, problema cu A1 se poate rezolva în anumite cazuri cu o aplicaţie pe perioada retroactivă, va rămâne problema riscului reputaţional al angajatului faţă de angajator (că nu a anunţat) şi a obligaţiei fiscale personale privind impozitul pe venit pe care îl datorează în România. Chiar dacă se plăteşte impozit pe venit în Polonia, este important de ştiut faptul că dreptul de impunere îi revine României, într-o astfel de situaţie, iar dubla impunere se va evita ţinând cont de legislaţia din Polonia şi convenţia de evitare a dublei impuneri.

Pentru a doua categorie, şi anume cea a veniturilor private din străinătate, acestea trebuie să fie declarate de către toţi rezidenţii fiscali din România, fie că sunt prezenţi în România sau nu. Evident, dubla impunere, şi în acest caz, poate fi evitată în baza convenţiilor de evitare a dublei impuneri.

Astfel, luând cazul unui contribuabil rezident fiscal român care a avut dividende din Franţa în 2020 şi nu le-a declarat la ANAF (în baza declaraţiei unice), poate fi notificat de autorităţi (în baza schimbului de informaţii cu Franţa) să-şi clarifice natura veniturilor realizate.

Ceea ce poate induce confuzie printre contribuabili este faptul că, plătind impozit pe venit în Franţa, fie că nu mai au nicio obligaţie în România, fie că ar fi impozitaţi de două ori, dacă ar declara. O înţelegere, de altfel, greşită. Ce este important de ştiut, impozitul plătit în străinătate, Franţa în cazul de faţă, este recunoscut, în baza Convenţiei de evitare a dublei impuneri, şi persoana nu va plăti impozit pe venit, dacă acel impozit este mai mare decât cel datorat în România. Totuşi, având în vedere nivelul dividendelor, s-ar putea datora contribuţia la sănătate. Ipotetic, dacă impozitul plătit în celălalt stat este mai mic decât 5% (să zicem 3%), în România trebuia să se mai achite diferenţa de 2% pentru anul 2020. În orice caz, indiferent de materialitatea veniturilor, de impozitarea lor în statul sursă, persoana fizică trebuie să-şi declare veniturile şi dacă este cazul, să plătească şi taxele datorate.

Notificările primite deja de contribuabili vin ca urmare a schimbului de informaţii între România şi alte state, pentru a cărui fluidizare şi rapiditate se lucrează intens. Controale, iniţiate ca urmare a schimbului de informaţii, au fost observate pentru diverse tipuri de venituri: dobânzi, dividende, câştiguri de capital, chirii, inclusiv informaţii privind achiziţionarea de acţiuni la un preţ preferenţial în cadrul unor planuri de acţiuni, dar ne aşteptăm la extinderea acestora şi la alte tipuri de venituri.

Ca riscuri la care se supun contribuabilii care nu se conformează, pe lângă notificarea primită de la ANAF, enumerăm plata retroactivă de impozit pe venit şi/sau contribuţii sociale, penalităţi, dobânzi de întârziere, penalităţi de nedeclarare, precum şi amenzi pentru nedepunerea declaraţiilor fiscale în termenul legal. Iar aceste riscuri pot apărea fie pentru angajatorul din străinătate (de exemplu, pentru posibile contribuţii sociale datorate), fie pentru persoana fizică, indiferent de natura veniturilor sau sursa acestora.

Ca perspective de viitor, ne putem aştepta la intensificarea controalelor la nivelul persoanelor fizice, fiindcă, dintr-un unghi strategic, conform Strategiei de creştere a conformării voluntare în domeniul impozitului pe veniturile persoanelor fizice în România pentru perioada 2023 - 2025, ANAF îşi propune, pe lângă sprijinirea conformării voluntare prin acţiuni de informare (şi în acest sens se pot regăsi diverse ghiduri pe site-ul ANAF şi lista de webinarii care se organizează), şi reducerea oportunităţilor de neconformare fiscală prin acţiuni mai ferme.