EY România: Munca pe platformele digitale

Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene au adoptat pe 23 octombrie Directiva Europeană 2024/2831, care vizează îmbunătăţirea condiţiilor de muncă pentru angajaţii din cadrul platformelor digitale, potrivit comunicatului emis redacţiei. Directiva trebuie transpusă în legislaţia naţională până pe 2 decembrie 2026. Este incert dacă această perioadă va fi suficientă pentru ca deţinătorii şi utilizatorii platformelor să evalueze şi să adapteze modelele de afaceri şi cadrele de lucru, pentru a respecta noile reglementări.

Directiva Europeană 2024/2831 introduce norme pentru protejarea lucrătorilor pe platformele digitale, vizând stabilirea unui statut profesional corect pentru aceştia şi îmbunătăţirea transparenţei în munca pe platforme, inclusiv în cazurile transfrontaliere. De asemenea, directiva reglementează protecţia lucrătorilor în contextul gestionării algoritmice şi impune norme pentru protecţia datelor personale, punând accent pe transparenţă, echitate, supraveghere umană, securitate şi responsabilitate în procesele de gestionare algoritmică aplicate muncii pe platforme.

Directiva Europeană 2024/2831 abordează problema relaţiilor complexe şi adesea neclare între lucrătorii pe platforme şi intermediari. Multe persoane care prestează muncă pe platforme nu au o relaţie contractuală directă cu platforma, ci prin intermediari, ceea ce poate crea lanţuri de subcontractare şi responsabilităţi neclare. Pentru a rezolva această problemă, Directiva impune statelor membre să adopte măsuri pentru a asigura că lucrătorii care folosesc intermediari beneficiază de aceleaşi drepturi şi protecţie ca cei care au o relaţie directă cu platformele. În anumite cazuri, acest lucru ar putea implica implementarea unui sistem de răspundere solidară între platforme şi intermediari.

Directiva introduce măsuri pentru a preveni falsa încadrare a muncii pe platforme ca activitate independentă, un fenomen des întâlnit în acest sector. Statele membre trebuie să implementeze proceduri adecvate pentru a asigura că lucrătorii pe platforme sunt corect clasificaţi din punct de vedere al statutului lor profesional. Astfel, scopul este de a combate abuzurile legate de clasificarea greşită, care adesea leagă lucrătorii de statuturi legale mai puţin protejate, cum ar fi munca independentă, atunci când de fapt aceştia ar trebui să fie consideraţi angajaţi, beneficiind astfel de mai multe drepturi şi protecţie socială.

Implementarea Directivei privind munca pe platformele digitale va adresa o problemă majoră, având în vedere numărul mare de persoane care lucrează pe platforme digitale în Uniunea Europeană, estimat la 43 de milioane până în 2025, şi în special impactul semnificativ al acestui fenomen în România, atât în perioada pandemică cât şi post-pandemică. Domenii precum livrarea de alimente la domiciliu sau transportul alternativ au cunoscut o expansiune considerabilă.

Una dintre măsurile esenţiale ale directivei este stabilirea unei prezumţii legale privind existenţa unui raport de muncă între platforma digitală şi lucrător, în cazul în care relaţia de muncă include elemente de conducere şi control. Aceasta va oferi o protecţie mai mare pentru lucrători, inclusiv în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. În această situaţie, sarcina probei revine platformei digitale, care va trebui să demonstreze că nu există raport de muncă, conform reglementărilor interne, contractelor colective de muncă, practicilor naţionale şi jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

În conformitate cu Directiva privind munca pe platformele digitale, platformele digitale vor fi obligate să declare autorităţilor competente informaţii detaliate despre activitatea lucrătorilor, inclusiv numărul de persoane care lucrează pe platformă, numărul mediu de ore lucrate pe săptămână şi venitul mediu obţinut din activitate. Această măsură are scopul de a oferi o transparenţă mai mare şi de a asigura o protecţie mai adecvată a drepturilor lucrătorilor pe platforme.

Va fi important să observăm cum va fi reglementată această obligaţie în legislaţia naţională şi care vor fi atribuţiile autorităţilor competente în ceea ce priveşte monitorizarea respectării acestei directive. De asemenea, pentru a asigura respectarea prezumţiei legale privind statutul de muncitor, autorităţile naţionale vor trebui să efectueze controale şi inspecţii eficiente, care să fie proporţionale şi nediscriminatorii, sunt de părere specialiştii de la EY România.

Având în vedere aceste noi reglementări, este probabil să vedem o creştere a numărului de inspecţii de muncă în rândul marilor platforme digitale în următorii ani. În acest context, reevaluarea modului în care se colaborează cu lucrătorii pe platforme poate deveni necesară pentru a se adapta noilor cerinţe legale şi pentru a asigura conformitatea.

În ceea ce priveşte desfăşurarea efectivă a muncii pe platformele digitale, este esenţial să se analizeze faptele concrete, inclusiv utilizarea sistemelor automatizate de monitorizare şi decizie, pentru a stabili existenţa unui raport de muncă, indiferent de forma contractuală a raporturilor dintre părţi.

Pe 4 decembrie 2024, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a anunţat punerea în mişcare a unor acţiuni penale împotriva a trei inculpaţi şi măsura controlului judiciar pentru alţi trei, toţi fiind acuzaţi de coordonarea unor societăţi de transport alternativ de persoane implicate în evaziune fiscală. Procurorii DNA au descoperit o schemă de evaziune care implica colaborarea cu peste 1.000 de şoferi pe platformele digitale de ridesharing. În paralel, autorităţile fiscale au publicat pe 29 noiembrie un proiect de ordin privind aprobarea unei Declaraţii informative pentru activitatea de transport alternativ intermediată prin platforme digitale. Aceste acţiuni subliniază importanţa reglementării sectorului platformelor digitale în România.

Prin introducerea unei Declaraţii informative, ANAF îşi propune să colecteze informaţii extinse de la aplicaţiile de ridesharing despre societăţile şi PFA-urile care oferă transport alternativ în România. Autoritatea fiscală justifică această măsură prin identificarea unui risc sistemic în domeniu, care necesită o intervenţie rapidă şi eficientă pentru a spori conformarea la obligaţiile fiscale, prevenind, descoperind şi combatând fraudele şi evaziunea fiscală.

"De asemenea, cadrul legal specific pentru acest domeniu este foarte puţin reglementat şi astfel s-a constatat că există un procent semnificativ de operatori de transport alternativ care activează în domeniu şi care nu-şi îndeplinesc obligaţiile legale. Aceste obligaţii se referă la declararea veniturilor obţinute, respectiv achitarea taxelor şi impozitelor datorate."- explică Anca Atanasiu, Senior Managing Associate, Băncilă, Diaconu şi Asociaţii SPRL.

Este esenţială revizuirea şi adaptarea legislaţiei muncii şi fiscale existente, pentru a răspunde provocărilor din sectorul muncii pe platforme digitale. În acest context, trebuie implementate reguli şi proceduri clare, eficiente şi uşor de aplicat, care să faciliteze conformarea atât pentru platformele digitale, cât şi pentru lucrători şi intermediari.