FALIMENTUL GRECIEI? Acţiunile băncilor europene, în declin puternic

Acţiunile băncilor din Europa au scăzut puternic ieri, cele mai afectate fiind cele din Spania, Portugalia, Italia, Franţa şi Germania, după ce Atena a anunţat impunerea unor restricţii asupra mişcărilor de capital şi închiderea instituţiilor de credit.

La rândul lor, titlurile băncilor din SUA au urmat un curs negativ din cauza situaţiei din Grecia.

Decizia Greciei de a impune restricţii asupra mişcărilor de capital este una justificată, în opinia Comisiei Europene.

Acţiunile BBVA SA, a doua bancă majoră din Spania, au coborât cu peste 5%, cele ale "BNP Paribas" SA - cea mai mare bancă franceză, cu 5%, titlurile "Société Générale" SA din Franţa, cu 4,9%, iar acţiunile "Deutsche Bank" AG, cea mai mare instituţie de credit din Germania, cu 5,2%. Acţiunile "Banco Comercial Portugues" SA au scăzut cu 12%, iar cele ale principalelor bănci austriece, "Erste Group" AG şi "Raiffeisen Bank International" AG, cu 3,3%, respectiv 5,7%.

Acţiunile băncilor italiene "UniCredit" SpA au pierdut 6%, după ce, anterior, au fost suspendate de la tranzacţionare.

Bursa din Grecia a fost închisă, însă acţiunile "National Bank of Greece" SA, cea mai mare bancă elenă, au pierdut 18% pe piaţa americană, după care au fost suspendate de la tranzacţionare.

"Evoluţiile din acest weekend au crescut profilul de risc al băncilor din Grecia", a declarat, conform presei internaţionale, Ronit Ghose, analist "Citibank".

Expunerea băncilor străine la Grecia este relativ modestă, după ce băncile - în special cele din Franţa şi Germania - şi-au vândut subsidiarele elene în ultimii trei ani. Deşi riscul contagiunii s-a atenuat faţă de criza datoriilor din 2009, când băncile străine aveau o expunere mai ridicată la Grecia, creditorii rămân vulnerabili la ameninţarea ieşirii Greciei din zona euro (Grexit).

Jacopo Ceccatelli, de la "Marzotto SIM" SpA Milano, spune: "Pe termen scurt, vom vedea o înrăutăţire a încrederii pe pieţe. Bondurile suverane, băncile din statele de la periferia zonei euro vor fi cele mai afectate de incertitudini".

La sfârşitul anului trecut, cea mai mare expunere la Grecia o aveau "HSBC Holdings" Plc şi "Credit Agricole" SA, de cinci miliarde de euro, respectiv 4,2 miliarde de euro.

Deponenţii greci au retras peste opt miliarde de euro din băncile elene în ultimele două săptămâni, înainte de impunerea restricţiilor temporare asupra mişcărilor de capital, potrivit estimărilor Moody's Investors Service, conform Financial Times.

Moody's arată că, de la finele lunii noiembrie până în prezent, depozitele private din băncile greceşti s-au diminuat cu 44 de miliarde de euro, la 120 de miliarde de euro.

"Ca răspuns la incertitudinea crescută provocată de anunţarea referendumului, gospodăriile greceşti şi-au retras depozitele într-un ritm accelerat în cursul week-end-ului, îngrijorate de perspectiva unei vacanţe bancare neaşteptate, îngheţarea depozitelor şi în cele din urmă riscul denominării forţate într-o nouă monedă", precizează Moody's.

Amintim că premierul elen Alexis Tsipras a anunţat, duminică, impunerea unor restricţii asupra mişcărilor de capital, limitând retragerile zilnice de numerar la 60 de euro. În plus, băncile elene sunt închise până în 6 iulie, fiind afectate şi sucursalele băncilor străine din Grecia.

De asemenea, Alexis Tsipras a anunţat organizarea unui referendum pe marginea ultimei oferte de acord făcută Greciei de creditorii externi, situaţie care i-a determinat pe europeni să lase să expire, astăzi, programul de asistenţă financiară de care beneficia Atena. Grecia trebuia să achite astăzi o tranşă de 1,6 miliarde de euro către FMI, iar imposibilitatea plăţii acesteia, din lipsă de fonduri, ameninţă ţara cu incapacitate de plată.

Achitarea tranşei către FMI este puţin probabilă, dar acest lucru nu va echivala cu intrarea imediată în incapacitate de plată, a afirmat, ieri, Ewald Nowotny, membru în consiliul guvernatorilor BCE.

"În acest moment există o procedură a FMI, prin care nu se declară imediat falimentul unui stat, dar, fireşte, cu cât sunt ratate mai multe termene limită, cu atât mai dificilă devine situaţia", a avertizat Nowotny.

• SUA: Grecia trebuie să continue cooperarea cu creditorii

Ministrul american de finanţe, Jack Lew, afirmă că Atena şi creditorii săi trebuie să continue cooperarea spre găsirea unei soluţii înaintea referendumului privind cererile creditorilor pentru austeritate.

Potrivit unui purtător de cuvânt al Ministerului de Finanţe, Jack Lew a subliniat că este important pentru Atena să manifeste un angajament pentru reforme şi ca toate părţile să discute o posibilă reducere a datoriei pentru Grecia.

Totodată, preşedintele SUA, Barack Obama, şi cancelarul german Angela Merkel au apreciat duminică, în cursul unei convorbiri telefonice, drept "foarte important" ca Grecia să revină pe calea reformelor şi a creşterii "în cadrul zonei euro".

Angela Merkel consideră că eşecul euro ar fi cel al Europei, drept pentru care a făcut apel la un "compromis".

"Dacă ne pierdem capacitatea de a găsi compromisuri, atunci Europa este pierdută", a avertizat doamna Merkel.

Afirmaţiile sale au venit după ce, duminică, premierul grec Alexis Tsipras a cerut din nou UE şi BCE o prelungire a programului de ajutor pentru ţara sa.

"Aştept răspunsul lor imediat la această cerere democratică de bază", a spus premierul.

• BCE nu a majorat finanţarea de urgenţă pentru băncile elene

Banca Centrală Europeană (BCE) a respins, duminică, cererea Greciei de majorare cu şase miliarde de euro a plafonului liniei de finanţare de urgenţă (ELA) destinat băncilor elene, dar a promis că va menţine deschisă această linie până la referendumul din 5 iulie, conform unor surse citate de Reuters.

Îngrijorată de nivelul mare al retragerilor de fonduri din depozitele elene, banca centrală a Greciei i-a cerut consiliului guvernatorilor BCE să adauge alte şase miliarde de euro la linia de finanţare de urgenţă destinată băncilor greceşti, care în prezent este plafonată la 89 de miliarde de euro.