"Fără educaţie nu avem nicio şansă de evoluţie"

Reporter: Care este scopul campaniei "Împreună pentru şcoala noastră", lansată de Narada?

Raluca Jianu: Orice campanie demarată de noi are în final aceleaşi obiective cu cele descrise în misiunea noastră de a scoate la suprafaţă nevoile din şcoli şi de a mobiliza comunităţile pentru a găsi soluţii de rezolvare.

"Împreună pentru şcoala noastră" este o campanie ce tocmai asta face: mobilizează comunităţile pentru a rezolva urgenţele din 60 de şcoli din România, unde învaţă 30 de mii de copii. Ceea ce ne dorim în final este ca, pe lângă 60 de şcoli mai sigure pentru aceşti elevi, care vor putea primi toate instrumentele pentru a-şi construi un viitor mai bun, să le arătăm profesorilor, părinţilor şi chiar şi copiilor cât de important este să venim mulţi împreună, că #EokSaFacemNoi.

Reporter: Cum se derulează campania (în ce perioadă, ce entităţi sunt implicate, etc)?

Raluca Jianu: Campania este una de strângere de fonduri pentru a rezolva alertele celor 60 de şcoli. Mai concret, aceste 60 de şcoli au listat pe HartaEdu nevoile pe care le au, s-au înscris în campanie şi, timp de două luni, noi le punem la dispoziţie o platformă prin care să-şi spună povestea, dar mai ales prin intermediul căreia să poată strânge donaţii. Într-un final, în aceeaşi zi şi aproximativ la aceeaşi oră, pe data de 18 decembrie, toate aceste 60 de şcoli au organizat un târg unde au licitat tot felul de produse, banii adunaţi fiind contorizaţi alături de donaţiile online. Astfel, cu toate fondurile strânse, vom putea să rezolvăm alertele lor.

Ceea ce e cu adevărat spectaculos este că atât elevii, cât şi părinţii şi profesorii, vin umăr la umăr alături de noi, se implică şi încearcă să contribuie într-un fel la această campanie.

Ca să-ţi faci idee de dimensiunea provocării, ei bine, fiecare şcoală are desemnat un profesor ce şi-a asumat rolul de project manager, ce coordonează alţi trei care sunt responsabili de comunicare, fundraising şi producţie de obiecte pentru târg.

Elevii mai mari se implică în promovarea campaniei pe canalele de Social Media, părinţii confecţionează împreună cu profesorii şi copiii obiectele ce vor fi licitate la târg, iar toată această acţiune e comunicată în presa locală. De asemenea, tot profesorii încearcă să convingă sponsorii locali să doneze bani şi produse în campanie.Toţi banii strânşi pot fi urmăriţi în timp real, pe contul fiecărei şcoli şi, ca un bonus, şcoala care strânge cei mai mulţi donatori recurenţi, va fi premiată.

Reporter: Care au fost rezultatele ediţiei de anul trecut?

Raluca Jianu: Ediţia de anul trecut a fost cumva un experiment, din care fiecare dintre noi am avut foarte multe lucruri de învăţat. Au fost implicate 25 de şcoli şi aproape 19 mii de elevi. În ziua târgului, cei peste 21 de mii de vizitatori au donat aproximativ 100 de mii de euro pe obiectele confecţionate de copii, părinţi şi profesori, iar partenerii Narada au completat această sumă, reuşind astfel ca până la sfârşitul verii, să încheiem şi ultimele şantiere şi să avem azi 25 de şcoli mai sigure pentru copiii noştri.

Tot anul trecut, peste 20 de personalităţi publice, actori, cântăreţi, scriitori, s-au alăturat campaniei noastre şi au susţinut public mesajele organizaţiei, îndemnând oamenii să meargă la târg şi donând obiecte personale care ulterior au fost licitate.

Reporter: Care sunt principalele probleme ale şcolilor şi ale elevilor din România? Care credeţi că sunt cauzele?

Raluca Jianu: Aş începe cu răspunsul la a doua întrebare şi aş spune că educaţia nu a fost o prioritate mult prea mult timp. Poate de aceea s-a ajuns la cel mai mic procent din PIB investit în educaţie la nivel european, la reforme începute şi abandonate şi, cel mai grav, la nepăsarea noastră, a tuturor. Tragem speranţă că mai devreme sau mai târziu, vom realiza cu toţii că fără educaţie nu avem nicio şansă de evoluţie şi că doar de felul în care au acces la educaţie copiii noştri azi depinde viitorul nostru de mâine.

Ani la rândul am arătat cu degetul şi am aşteptat să se facă. Poate că a venit momentul în care să înţelegem că #EOkSaFacemNoi şi să contribuim acolo unde ştim şi cum ne permitem.

Din acest motive, şcolile din România au încă foarte multe provocări. În timp ce lumea întreagă e atentă la dezvoltarea inteligenţei artificiale, când vorbim de chatbots sau asistenţi virtuali pentru învăţare, în mediul rural în special, în România, încă mai vorbim de şcoli cu toalete în curte, cu pereţi scorojiţi, cu instalaţii electrice vechi şi periculoase sau de şcoli ce încă nu au conexiune la internet şi nu au tehnologia necesară pentru a inova metodele de predare clasice. Mai mult decât atât, vedem că au crescut cazurile de bullying în şcoli, consumul de droguri sau vedem atâţia copii lăsaţi în grija bunicilor sau a altor rude, copii ce se pierd pe drum făcând comparaţia între ce văd pe internet, în reţele de social media şi realitatea pe care o trăiesc. Şcoala nu poate face faţă singură acestor provocări, e nevoie de sprijinul comunităţii din jurul ei, e nevoie de programe ce pun accentul pe dezvoltarea socio-emoţională a elevilor, de consilieri educaţionali şi un număr cât mai mare de psihologi şcolari.

Reporter: Ce credeţi că ar trebui să facă autorităţile pentru îmbunătăţirea calităţii sistemului de învăţământ din ţara noastră?

Raluca Jianu: Primul lucru la care mă gândesc este prioritizarea educaţiei, urmată de o viziune clară, cu obiective pe termen scurt, mediu şi lung. E nevoie să scoatem în evidenţă nevoile copiilor de azi şi să putem implementa soluţiile ce nu ţin cont de culoarea politică, ci livrează progres pe obiective.

Ceea ce e încurajator, însă, sunt programele de investiţii de tip PNRR sau PNRAS care au început să se desfăşoare în multe şcoli din România, însă nevoile sunt atât de mari încât autorităţile nu vor putea niciodată să rezolve problemele singure. E nevoie şi de noi.

Reporter: S-au împlinit doi ani de când aţi lansat proiectul HartaEdu.ro. Ce a adus acest proiect dezvoltat de Narada în viaţa elevilor şi comunităţile din care aceştia fac parte?

Raluca Jianu: Înainte de a vorbi de şcoli mai sigure, mai inovative şi profesori mai implicaţi, aş spune că HartaEdu a adus încredere şi a arătat că se poate. De foarte multe ori, stând de vorbă cu diferiţi directori sau profesori cu care am interacţionat în timpul intervenţiilor noastre, am auzit expresia: "Nu credeam că vom reuşi!". Am arătat că se poate, mai ales atunci când venim mulţi împreună şi avem toţi acelaşi obiectiv: binele copiilor.

Aici o să îţi spun câteva poveşti şi cred că se poate trage de la sine concluzia. Anul trecut, de exemplu, am reuşit să achiziţionăm un microbuz pentru transportul elevilor de la şcoala din Băicoi. Aici, o şcoală a fost desfiinţată din cauza numărului mic de copii şi toţi cei rămaşi au fost apoi mutaţi la şcoala de centru. Asta însemna un drum zilnic de 5-8 kilometri pe jos la dus şi tot atât la întoarcere, pe marginea drumului naţional, intens circulat şi extrem de periculos pentru pietoni. Am găsit aici părinţi cu lacrimi în ochi care ne spuneau că au fost nevoiţi să renunţe la serviciu ca să fie disponibili pentru a duce şi a aduce copiii de la şcoală.

Când au văzut microbuzul, majoritatea dintre elevi s-au bucurat sincer, înţelegând că eforturile lor de a ajunge la şcoală se vor diminua considerabil, nu vor mai merge pe jos prin ploaie, vânt, zăpadă şi vor avea mai mult timp pentru ei.

Îţi voi vorbi apoi despre şcoala din satul Progresu, comuna Călăraşi. Faptul că am intervenit aici şi am refăcut câteva clase, a atras atenţia autorităţilor ce au investit apoi într-un teren de sport, un laborator de informatică şi au găsit fonduri pentru transportul şcolarilor. Cu aceste investiţii, şcoala a fost eligibilă pentru a intra în programul "Şcoală după şcoală", oferind astfel pregătire suplimentară copiilor, dar şi o masă caldă, ceea ce a redus procentul abandonului şcolar.

Reporter: Câte alerte au fost rezolvate în aceşti doi ani şi care au fost cele mai dificile?

Raluca Jianu: Azi, la doi ani de HartaEdu, avem înscrise pe hartă 1.474 de alerte, din care aproape 350 au fost rezolvate cu sprijinul organizaţiei şi al partenerilor noştri. Alte 100 au fost rezolvate de comunitate, după ce le-au văzut mapate pe hartă.

Dificilă nu aş zice că e vreo alertă, toate se pot rezolva atâta vreme cât reuşim să mobilizăm comunităţile. Ce ni se pare nouă dificil şi este chiar obiectivul la care lucrăm este chiar această mobilizare. Scopul nostru este ca în timp, numărul alertelor ce sunt rezolvate de comunităţi, să fie mai mare decât cele rezolvate prin intermediul organizaţiei.

Reporter: Cât s-a investit până acum şi în ce tip de alerte?

Raluca Jianu: Suma provenită din donaţiile companiilor şi ale oamenilor de bine, investită în alerte rezolvate pe HartaEdu, a trecut de un milion de euro. Tipul de alerte este divers, de la cele ce ţin de infrastructura şcolară, până la alerte de digitalizare, inovaţie şi sustenabilitate.

Uite, aici ţi-aş povesti puţin de o şcoală din judeţul Dolj, comuna Pesceana, o şcoală de la ţară ai cărei profesori ne-au arătat o lecţie foarte importantă: nu contează cine eşti şi de unde vii, important e să-ţi doreşti să evoluezi şi să munceşti pentru asta. Astfel, în acest sătuc, şcoala are azi panouri solare pentru a avea apă caldă la baie, astfel încât elevilor să nu le mai îngheţe mânuţele când se spală.

Un alt exemplu interesant este Liceul "Mihai Eminescu" din Satu Mare. Aici am descoperit nişte profesori absolut minunaţi ce le oferă elevilor toate oportunităţile pentru a se dezvolta, a cunoaşte lumea, a crea şi a inova. Ne-au cerut sprijinul pentru dotarea unui laborator de robotică ce le va fi de mare ajutor elevilor în pregătirea lor pentru cursurile STEM şi pentru concursurile internaţionale la care s-au obişnuit deja să câştige numai medalii de aur.

Şi o să-ţi mai povestesc şi despre Şcoala din Sălcioara, unde am intervenit pe probleme de infrastructură, am transformat total o şcoală prin care bătea vântul şi ploaia, ce punea în pericol siguranţa elevilor, într-una care arată ca în ţările civilizate, o şcoală a cărei fiecare clasă spune o altă poveste, un mediu ce inspiră la creativitate, inovaţie şi învăţare. Dar, mai mult decât atât, împreună cu partenerii noştri, le-am oferit copiilor şansa să vadă ce este dincolo de graniţele satului - pe care mulţi dintre ei nu le trecuseră niciodată - şi să-şi dorească să viseze cât mai îndrăzneţ la viitorul lor.

Reporter: Ce alte proiecte are Narada? Puteţi să detaliaţi?

Raluca Jianu: Toate proiectele noastre sunt legate de copii şi de potenţialul lor. Întâlnim zi de zi foarte mulţi copii în comunităţile noastre, copii cărora, dacă li s-ar întinde o mână în direcţia potrivită, şi-ar putea croi un drum cu totul diferit în viaţă. Astfel, ne uităm la cum putem sprijini ca ei să-şi atingă acest potenţial astfel încât să-şi construiască un viitor mai bun prin educaţie, un viitor pe care, cu siguranţă, îl merită.

Până la finalul anului 2.030 ne-am propus obiectivul de a ajunge la 500 de mii de copii, 500 de mii de copii ce reprezintă motorul ce poate genera transformarea în educaţie. Pentru asta avem nevoie de ajutorul tuturor. Şi cum putem ajuta? Printr-o donaţie de numai cinci euro pe lună ori pe HartaEdu, ori pe www.narada.ro, ori în campania "Împreună pentru şcoala noastră". Fiecare ban va fi transformat în potenţial, iar la final vom şti cu toţii că ne-am făcut cea mai bună asigurare pentru viitor.

Reporter: Vă mulţumesc!