FĂRĂ SPRIJINUL PNL ŞI UDMR Dacian Cioloş va propune un guvern monocolor, USR

Dacian Cioloş, premierul desemnat în urmă cu o săptămână de preşedintele Klaus Iohannis, este aşteptat în aceste zile să depună la Parlament lista cu membrii Cabinetului pe care îl propune şi programul de guvernare, pentru ca Legislativul să treacă la audierea viitorilor miniştri în comisiile de specialitate şi să se întrunească în plen pentru votul de învestitură al noului Guvern. Din păcate pentru preşedintele USR se pare că el va fi nevoit să alcătuiască un guvern monocolor, ce are şanse infime să treacă de votul Parlamentului, dacă ţinem cont de faptul că formaţiunea politică pe care o conduce are 80 de deputaţi şi senatori şi are nevoie de un total de 234 de voturi pentru a-şi impune propriul guvern.

Dacian Cioloş nu ţine cont de aceste premise şi a declarat că va merge până la capăt cu mandatul încredinţat de preşedintele Klaus Iohannis şi crede că, până la momentul votului de învestitură, se poate schimba punctul de vedere al parlamentarilor care vor realiza că ţara are nevoie, în actuala criză sanitară majoră, de un guvern stabil, cu puteri depline, care să ia măsurile imediate ce sunt impuse de situaţia de fapt.

"Am spus de la început că USR nu va negocia cu PSD, cu care a negociat PNL care chiar a avut un guvern împreună cu social-democraţii. (...) Vom pregăti un program de guvernare cu măsuri ce trebuie luate rapid, le vom prezenta în Parlament împreună cu o echipă guvernamentală şi apoi senatorii şi deputaţii vor decide dacă vor da un guvern cu puteri depline României pentru gestionarea crizei sanitare sau doresc să prelungească actuala criza politică", a declarat Dacian Cioloş, imediat după ce liderii PNL au decis că nu vor susţine un guvern condus de USR.

Cioloş a precizat că majorităţile se demonstrează în Parlament şi că, atunci când nu mai ai ce să negociezi, faci o propunere şi o supui la vot, pentru că în aceste momente "este nevoie de responsabilitatea clasei politice".

"Eu am mandatul în vigoare şi merg până la capăt, deoarece oamenii aşteaptă decizii şi un guvern stabil, nu speculaţii. Eu mi-am asumat un mandat şi fac propuneri concrete pentru perioada următoare. De la celelalte partide parlamentare nu am văzut nicio propunere până acum. Din atitudinea PNL, am înţeles că liberalii nu au vrut să negocieze cu premierul desemnat de Klaus Iohannis", a spus Dacian Cioloş.

Preşedintele USR a ţinut să le răspundă şi liderilor PNL care au susţinut pe parcursul săptămânii trecute că actuala criză politică este rezultatul partenerilor de coaliţie, care au ales să părăsească guvernul, să introducă o moţiune de cenzură alături de AUR şi să voteze o moţiune de cenzură iniţiată de PSD, în care inclusiv cei de la USR erau acuzaţi de social-democraţi.

"Florin Cîţu a sabotat guvernul pe care l-a condus, atunci când a dat afară miniştrii fără consultarea partenerilor şi când a schimbat ordinea de zi a şedinţei de guvern fără să îşi consulte partenerii", a afirmat Dacian Cioloş.

• PNL îl trimite pe Cioloş la PSD şi AUR

Liberalii susţin în continuare că cei de la USR nu au ce să negocieze cu foştii parteneri de coaliţie, atât timp cât au constituit o majoritate politică în Parlament, probată prin votul moţiunii de cenzură, împreună cu deputaţii şi senatorii de la PSD şi AUR.

"Biroul Executiv al PNL a decis să îi solicităm lui Dacian Cioloş să poarte negocieri pentru formarea majorităţii cu cele două partide cu care s-a aliat la moţiunea de cenzură, PSD şi AUR, pentru a găsi cele 234 de voturi necesare învestirii guvernului său. Dacă Dacian Cioloş nu va reuşi să găsească majoritatea pentru învestirea guvernului, PNL va demara negocieri cu toţi liderii partidelor responsabile, cu excepţia AUR, pentru a găsi cele mai bune soluţii pentru România", a declarat Florin Cîţu, preşedintele PNL.

El a adăugat că liberalii au o singură variantă de a forma o majoritate, în jurul PNL, afirmaţie reiterată şi de secretarul general al partidului, Dan Vîlceanu, care a spus: "Aş vrea să fie foarte clar un principiu: guvernarea se face în jurul PNL, iar premierul şi miniştrii sau reprezentanţii PNL în guvern sunde decişi de partid şi de nimeni altcineva".

Întrebat dacă PNL va renunţa la propunerea lui Florin Cîţu premier, Vîlceanu a răspuns: "Dacă mă întrebaţi pe mine, personal, nu. Florin Cîţu trebuie să rămână premierul nostru".

Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, celălalt partener din fost coaliţie de guvernare, a afirmat, după eşecul negocierilor dreptei privind un guvern condus de Dacian Cioloş, că "premierul desemnat nu a reuşit să restabilească un nivel minim de încredere care ar fi permis refacerea coaliţiei PNL-USR-UDMR".

"Prin urmare, Dacian Cioloş mai are trei opţiuni: să renunţe la mandatul oferit de preşedintele Klaus Iohannis, să formeze un nou guvern PSD-USR-AUR, alianţă formată pentru demiterea guvernului sau să ceară sprijinul parlamentului pentru un guvern monocolor USR. UDMR consideră în continuare că, în loc de tactici tehnice pentru putere, este necesar să se formeze un guvern cât mai curând posibil. Un guvern care să se concentreze pe problemele reale ale societăţii, găsind soluţii urgente pentru gestionarea pandemiei, problema creşterii preţurilor la energie şi pregătirea bugetului de stat pentru anul viitor", a declarat Kelemen Hunor.

• Alegerile anticipate, un obiectiv greu de atins?

Conform articolului 103 aliniat 2 din Constituţie, "candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului".

Deoarece Dacian Cioloş a fost desemnat de preşedintele Klaus Iohannis luni, 11 octombrie, el are termen până joi, 21 octombrie, să solicite votul de încredere al Parlamentului.

"Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor" (n.red. - adică 234 de voturi), mai arată textul constituţional.

În cazul în care guvernul Cioloş nu va primi votul de învestitură, se va relua întreaga procedură constituţională, cu noi consultări la Palatul Cotroceni şi cu o nouă desemnare a unui nou candidat pentru funcţia de prim-ministru de către preşedintele Klaus Iohannis.

Dacă şi cea de-a doua formulă guvernamentală propusă Parlamentului nu trece de votul de învestitură, conform articolului 89 aliniat 1 din Constituţie, "Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul" şi să convoace alegeri anticipate.

Deşi textul constituţional este clar, preşedintele Klaus Iohannis a menţionat în urmă cu o săptămână că este dificil să convoace alegeri anticipate. Apropiaţii şefului statului au afirmat că preşedintele se bazează pe semnificaţia cuvântului "poate", neluând în calcul faptul că prin decizia Curţii Constituţionale din mai 2019 a fost nevoit să o revoace din funcţie pe Laura Codruţa Kovesi, deşi în textul de lege privind numirea şi revocarea magistraţilor de rang înalt era specificat acelaşi cuvânt: "poate".

În legătură cu alegerile anticipate, arătăm că liderii PSD au afirmat că respingerea lui Cioloş de către PNL şi UDMR deschide calea alegerilor anticipate, deoarece social-democraţii nu par dispuşi să voteze un guvern USR şi nici, ulterior, un guvern PNL.

Singura modalitate prin care, în eventualitatea respingerii de către Parlament a două formule de guvernare, preşedintele Klaus Iohannis ar putea amâna organizarea alegerilor anticipate, ar fi instituirea stării de urgenţă, în cazul în care situaţia actuală privind valul 4 al pandemiei nu va fi gestionată corespunzător.

Conform aliniatului 3 al articolului 89 din Constituţie, "Parlamentul nu poate fi dizolvat (...) în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă".