FEDERAL RESERVE BANK OF DALLAS AVERTIZEAZĂ Recesiunea globală este inevitabilă, dacă se menţine embargoul pe petrolul rus

• Serghei Aleksasenko, fost viceguvernator al Băncii Rusiei: "Efectul real al sancţiunilor asupra economiei va fi vizibil cel mai devreme peste trei-şase luni" • Scade Bursa din Moscova

Recesiunea mondială va fi iminentă şi inevitabilă în lipsa reluării exporturilor ruseşti de energie, în acest an, potrivit economiştilor de la Federal Reserve Bank of Dallas (Fed Dallas).

"Dacă cea mai mare parte a exporturilor ruseşti de energie nu va reveni pe piaţă în restul anului 2022, o recesiune economică globală pare inevitabilă", spun, potrivit Khaleej Times Dubai, economiştii Lutz Kilian şi Michael Plante de la Fed Dallas, subliniind: "Această încetinire a economiei ar putea fi de mai lungă durată decât cea din 1991".

Cei doi analişti fac o paralelă cu recesiunea globală din 1991, declanşată de invazia Irakului în Kuweit, care a provocat un şoc al aprovizionării cu petrol. Atunci, Arabia Saudită a redus parţial impactul prin angajamentul său de a creşte producţia de ţiţei, determinând ceea ce cercetătorii au numit "doar o scurtă recesiune în SUA", care a durat mai puţin de un an.

Părerile analiştilor Dallas Fed au fost lansate pe măsură ce războiul rus din Ucraina, care durează de o lună, a schimbat perspectivele asupra economiei globale, în acest an. Previziunile s-au modificat rapid de la o revenire solidă post-Covid la o probabilitate tot mai mare de recesiune globală din cauza creşterii preţurilor energiei, respectiv a întreruperii lanţurilor de aprovizionare şi frunizării globale cu petrol.

În timp ce economiştii şi investitorii împărtăşesc opinia conform căreia şansele de recesiune au crescut, având în vedere inflaţia foarte mare, cancelarul german Olaf Scholz a avertizat că interzicerea imediată a importurilor de petrol şi gaze din Rusia ar declanşa o recesiune economică în Germania şi în întreaga Europă. Săptămâna trecută, Scholz a spus că Germania va pune capăt dependenţei energetice de Rusia în timp util, dar întreruperea, acum, a importurilor menţionate ar afecta economia într-un moment în care nu este pregătită pentru aşa ceva.

"Vom pune capăt dependenţei de petrol, cărbune şi gaze din Rusia cât de repede putem, dar să facem acest lucru de pe o zi pe alta ar însemna să aruncăm ţara noastră şi întreaga Europă într-o recesiune", a spus cancelarul, avertizând că "sute de mii de locuri de muncă ar fi în pericol".

De asemenea, miniştrii de Externe ai statelor membre UE nu au reuşit să cadă de acord cu privire la sancţionarea Rusiei cu embargo pe petrol.

Recent, analiştii societăţii de consultanţă McKinsey & Co. au estimat că, în cel mai rău scenariu al războiului rus din Ucraina, care ar genera perturbări severe, respectiv în situaţia în care exporturile de petrol şi gaze din Rusia către Europa ar fi oprite, preţul petrolului Brent ar creşte la 150 de dolari pe baril. "În acest scenariu (cel mai sever), încrederea prăbuşită şi preţurile ridicate ale petrolului ar reduce cheltuielile consumatorilor şi întreprinderilor din Statele Unite, şi ar urma o recesiune", au menţionat analiştii McKinsey.

Săptămâna trecută, analiştii băncii americane de investiţii Goldman Sachs Group preconizau că, în cazul în care preţul petrolului brut ar urca la 200 de dolari/baril, aşa cum au avertizat unii experţi, economia SUA ar intra, probabil, în recesiune.

La începutul războiului Rusia-Ucraina, preţul petrolului s-a apropiat de 140 de dolari barilul, după care, la un moment dat, a coborât chiar sub 100 de dolari/baril.

Preţul futures al barilului de petrol Brent cu livrare în luna mai a scăzut cu 4,7% la ICE Futures Europe, în a doua parte a zilei de ieri, atingând 114,97 dolari. La Nymex SUA, preţul petrolului West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în aprilie a coborât cu 4,9%, la 108,33 dolari barilul la ora locală 08.33.

• Rusia avertizează Europa că nu-i va furniza gaze dacă nu plăteşte în ruble

Rusia a avertizat că nu va furniza gaze ţărilor europene dacă acestea refuză să achite în ruble livrările, aşa cum a cerut Moscova, relatează EFE şi TASS.

"Este evident că nu vom furniza gaze în mod gratuit. Asta se poate spune cu siguranţă", a declarat ieri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în conferinţa sa de presă zilnică, potrivit Agerpres.

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat săptămâna trecută că Rusia nu va accepta plăţi pentru gaze în valută, inclusiv dolari şi euro, şi că va percepe doar ruble pentru livrările de hidrocarburi către ţările "neprietenoase", printre care figurează toate statele membre ale Uniunii Europene, SUA şi Marea Britanie.

Decizia Moscovei a stârnit îngrijorare în Occident, unde mai multe ţări au anunţat că nu sunt dispuse să cumpere gaze şi petrol dacă plata trebuie făcută în ruble ruseşti.

Kremlinul a anunţat ieri că în situaţia actuală nu se poate dedica "actelor de caritate".

Un astfel de comportament, potrivit lui Peskov, "nu este nici posibil, nici convenabil", pentru că Moscova se confruntă cu numeroase sancţiuni impuse de Occident.

La 31 martie, gigantul rus de gaze Gazprom, care a menţinut deocamdată neschimbate livrările de gaze către Europa, Banca Centrală şi guvernul Rusiei urmează să-i raporteze preşedintelui Vladimir Putin despre măsurile care trebuie luate pentru a trece la plata în ruble pentru hidrocarburile livrate.

Dar, ieri, Grupul G7, al principalelor state industrializate, a respins cererea Rusiei ca gazul exportat să îi fie plătit în ruble, conform ministrului german al Economiei, Robert Habeck.

Vorbind după o reuniune online a miniştrilor energiei ai statelor G7, pe care a prezidat-o, Habeck a precizat, conform dpa, că aceştia au convenit că cererea de plată în ruble constituie "o încălcare unilaterală şi clară a contractelor existente".

Contractele care au fost încheiate se aplică în continuare, a spus Habeck, adăugând: "Aceasta înseamnă că plata în ruble nu este acceptabilă. Tentativa lui Putin de a ne diviza este evidentă. Nu vom fi divizaţi, iar răspunsul ţărilor din G7 este clar: acordurile vor fi respectate".

• Institutul de Finanţe Internaţionale: "Sancţiunile împotriva Rusiei vor distruge câştigurile economice din ultimii 15 ani"

Multitudinea de sancţiuni impuse de Occident Rusiei şi retragerea companiilor din ţară urmează să distrugă, până la sfârşitul lui 2023, câştigurile economice realizate de această ţară în ultimii aproximativ 15 ani, anticipează Institutul de Finanţe Internaţionale.

Totodată, Serghei Aleksasenko, fost viceguvernator al Băncii Centrale a Rusiei, afirmă conform news.cgtn.com: "Nu vom cunoaşte cu adevărat, ceva timp de acum încolo, impactul real al sancţiunilor actuale asupra economiei noastre. Efectul real al tuturor sancţiunilor va fi vizibil cel mai devreme peste trei-şase luni". Serghei Aleksasenko a adăugat că, până la sfârşitul acestui an, se va putea observa cât de mare este scăderea produsului intern brut al Rusiei, respectiv cât scade nivelul de trai.

Amintim că, pe măsură ce conflictul cu Ucraina continuă, inflaţia din Rusia a atins nivelul maxim al ultimilor şapte ani.

Ca să sprijine rubla, banca centrală a Rusiei a impus restricţii asupra fluxurilor de capital în afara ţării, în ultima lună. De asemenea, interdicţia îi împiedică pe investitorii străini să vândă valori mobiliare şi să-şi retragă fondurile din sistemul financiar rus.

• Indicele bursier MOEX a pierdut 3,2% ieri

Bursa de la Moscova şi-a reluat ieri activitatea, tranzacţiile cu acţiuni şi bonduri ruseşti derulându-se în mod normal, în intervalul orar 09.50 - 13.50 (ora Moscovei).

Bursa din Moscova a reluat tranzacţiile cu acţiuni joia trecută, după o lună în care a fost închisă din cauza volatilităţii generate de războiul Rusia-Ucraina, izbucnit în 24 februarie. Acţiunile ruseşti au fost tranzacţionate pentru ultima dată la Bursa din Moscova pe 25 februarie. Banca centrală a ţării a decis, atunci, oprirea tranzacţiilor cu acţiuni ca să protejeze investitorii ruşi de impactul sancţiunilor occidentale impuse ca urmare a ceea ce Rusia numeşte "operaţiune militară specială" în Ucraina.

Ieri, MOEX, indicele principal al Bursei de la Moscova, denominat în ruble, a scăzut cu 3,2%, la 93,20 puncte, iar indicele RTS, denominat în dolari, cu 0,8%, la 823,04.

Acţiunile companiei petroliere Lukoil PJSC au coborât cu 1,7%, la 5.118 ruble, cele ale gigantului Gazprom PJSC - cu 3,7%, la 218,60 ruble. Titlurile grupului petrolier Rosneft au pierdut 2%, ajungând la 357,95 ruble.

Acţiunile Sberbank - cea mai mare bancă din Rusia - s-au depreciat cu 4,9%, la 125 de ruble, cele ale VTB Bank - cu 3,7%, la 0,017 ruble.