Feedback-ul elevilor, un drept puţin exercitat

Un studiu realizat de Salvaţi Copiii România arată că mai mult de jumătate dintre elevii români nu oferă feedback profesorilor, deşi acest lucru este prevăzut în Statutul Elevului. Motivele principale sunt lipsa încrederii că opinia lor va conta şi teama că ar putea fi sancţionaţi cu note mai mici. Deşi 66% dintre elevi ştiu că pot evalua profesorii, doar 43% au oferit feedback, iar dintre aceştia, doar 24% au urmat metodologia oficială. Mai mult, doar 2 din 10 elevi au discutat vreodată cu un profesor despre rezultatele feedback-ului, iar aproape 70% dintre aceştia spun că opiniile lor au fost luate în considerare "în mică măsură sau deloc". Un alt obstacol îl reprezintă lipsa unei implicări instituţionale: inspectoratele şcolare nu intervin dacă rezultatele feedback-ului ridică probleme în privinţa unui profesor. Astfel, procesul de evaluare rămâne doar o formalitate fără impact real.

• Frica de represalii şi lipsa de încredere în sistem

Unul dintre motivele majore pentru care elevii evită să dea feedback este teama de consecinţe. Studiul arată că 8% dintre elevi au fost sancţionaţi după ce şi-au exprimat opinia - fie prin note mai mici, fie prin avertismente verbale. De asemenea, mulţi elevi sunt de părere că procesul nu va avea niciun efect: 4 din 10 respondenţi spun că nu au completat formularul pentru că "nu este necesar" sau "opinia nu va fi luată în seamă". Această lipsă de încredere contribuie la o alienare tot mai profundă a tinerilor faţă de sistemul educaţional.

• Implicarea redusă a elevilor în deciziile care îi privesc

Preşedintele executiv Salvaţi Copiii România, Gabriela Alexandrescu, atrage atenţia asupra excluderii elevilor din luarea deciziilor în şcoli: "Sistemul educaţional românesc are o mare lacună: copiii nu sunt implicaţi real în deciziile care îi privesc. De exemplu, elevii sunt excluşi din consiliile de administraţie ale şcolilor până la împlinirea vârstei de 18 ani, contrar prevederilor Convenţiei ONU privind Drepturile Copilului". În plus, deşi 75% dintre elevi ştiu că există o asociaţie a elevilor în şcoala lor, peste 80% nu au apelat niciodată la ea, ceea ce arată o participare scăzută la viaţa şcolară.

• Lipsa încrederii în sistem - un semnal de alarmă

Criza de încredere în sistemul educaţional se reflectă şi în dorinţa tot mai mare a elevilor de a părăsi ţara. Peste 55% dintre elevii de gimnaziu şi liceu declară că vor să emigreze, iar o treime îşi doresc să-şi continue studiile în străinătate. Această tendinţă este alimentată de percepţia că şcoala nu îi pregăteşte pentru viitor: doar o treime dintre elevi mai consideră că educaţia primită îi ajută să îşi dezvolte pasiunile şi interesele.

• Costurile educaţiei, o povară pentru părinţi

Un alt factor care influenţează percepţia negativă asupra sistemului educaţional este costul ridicat al educaţiei. Conform unui sondaj Salvaţi Copiii România, părinţii cheltuie, în medie, aproape 10.000 de lei anual pentru meditaţii, after school şi materiale didactice. Comparativ cu 2021, această sumă a crescut cu peste 3.000 de lei, ceea ce pune o presiune financiară suplimentară asupra familiilor. Rezultatele studiului Salvaţi Copiii România ridică un semnal de alarmă privind implicarea elevilor în procesul educaţional şi încrederea acestora în sistem. Fără o schimbare reală în modul în care profesorii primesc şi valorifică feedback-ul elevilor, fără măsuri pentru a asigura protecţia acestora împotriva eventualelor sancţiuni şi fără o reformă care să permită participarea activă a elevilor în luarea deciziilor, sistemul educaţional riscă să devină tot mai deconectat de nevoile tinerilor.