Figurile istorice Petre Roman, Victor Stănculescu şi Gelu Voican Voiculescu, la mâna nou venitului Klaus Iohannis

Actualizare 16:05 Mugurel Florescu: "Sunt suspect în dosarul Mineriadei"

Generalul Mugurel Florescu a declarat astăzi că are calitatea de suspect în dosarul Mineriadei, dar în niciun caz el nu este vinovat de ce s-a întâmplat în 13-15 iunie 1990, arătând că, după ce a fost eliberat din funcţie, de trei ori s-a încercat să i se ia viaţa trei, fiind "atentate clare" ale "sistemului", transmit surse din presă.

Generalul Mugurel Florescu, fost şef al Direcţiei Procuraturilor Militare în iunie 1990, a spus, la ieşirea de la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, că a semnat un document privind calitatea de suspect pentru infracţiuni care sunt cercetate în dosarul Mineriadei. El a susţinut că acest lucru se întâmplă din cauza faptului că, atunci când era în funcţie, a spus într-un interviu că este aproape de aflarea adevărului.

"Am spus că sunt pe aproape de a afla adevărul, ceea ce nu era sută la sută exact, şi la revedere. Am să pun la dispoziţia Parchetului acele articole din ziare în care am făcut greşeala, după aceea mi-am dat seama, să spun că sunt aproape de adevăr. Atâta vreau să vă spun", a precizat Mugurel Florescu.

El a arătat că, după ce a fost eliberat din funcţie, de trei ori s-a încercat să i se ia viaţa. "Au fost atentate clare", a spus Florescu, adăugând că va vorbi mai mult despre aceste lucruri cu altă ocazie.

Întrebat cine a pus la cale acele atentate de care vorbeşte, Mugurel Florescu a răspuns: "Să zicem sistemul". De asemenea, întrebat dacă atentatele au fost cu focuri de armă sau ce s-a întâmplat exact, acesta a răspuns doar "urât".

Întrebat cum a reuşit să scape din acele situaţii, fostul şef al parchetelor militare a spus că numai Dumnezeu l-a ajutat.

"Să dea Dumnezeu să am eu dreptate, să se dovedească că există în continuare o linie de rezistenţă şi de dărâmare a ceea ce s-a încercat să fie bun, pentru că au fost greşeli insurmontabile şi aş vrea să demonstez, să arăt organelor de procuratură militară, care este prin excelenţă unul cinstit, să stabilească adevărul, nu spre satisfacţia mea, pentru că nu lucrăm spre satisfacţia cuiva, dar pentru respectarea adevărului istoric", a adăugat Florescu.

Fostul şef al parchetelor militare a mai spus că din momentul în care s-a aflat în funcţie, inclusiv în perioada mieriadei, "au fost vremuri grele, foarte grele".

Întrebat dacă Ion Iliescu este cel care a luat deciziile în cazul mineriadei, Florescu a spus: "Nu mă interesează". El a ţinut însă să menţioneze că, din punctul său de vedere, ar fi existat şi soluţii fără violenţă, dar nu el a hotărât la vremea respectivă cum să se procedeze.

"În ancheta mea, cine a fost de vină a fost trimis în judecată, fără comentarii", a spus Mugurel Florescu, precizând că va comunica cine sunt acele persoane.

Despre redeschiderea dosarului după 25 de ani, Mugurel Florescu a spus că este problema istoriei şi i se pare normal ca oamenii să aibă nevoie de adevăr. El a precizat că şi-ar dori să fie un erou pozitiv, pentru că atunci a avut funcţia de colonel şi i-a plăcut foarte mult să respecte legile ţării şi adevărul.

"Cei care sunt vinovaţi să răspundă", a mai spus Florescu, reafirmând că în niciun caz el nu este vinovat de ce s-a întâmplat atunci.

"Lăsaţi sistemul, că în sistem, fiecare are vina lui. Eu nu sunt parte din sistem, adjunctul procurorului general este parte din sistem", a mai spus Florescu.

Întrebat dacă procesul soţilor Ceauşescu a fost unul corect, Mugurel Florescu a spus că atunci atât se putea.

(S.A.)

-----------

Actualizare 11:02 Fostul procuror militar Mugurel Florescu a ajuns la Parchetul General pentru a fi audiat în dosarul Mineriadei

La sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte a venit Mugurel Florescu, un fost şef al Parchetului Militar, care urmează să stea de vorbă cu procurorii în dosarul Mineriadei.

Fostul procuror militar, Mugurel Florescu a condus prima anchetă a Mineriadei, în 1990.

-----

Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat ieri Preşedintelui României declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de urmărire penală faţă de Petre Roman, Victor Atanasie Stănculescu şi Gelu Voican Voiculescu sub aspectul săvârşirii infracţiunii contra umanităţii, în perioada în care aceştia aveau calitatea de miniştri, în dosarul "Mineriada din iunie 1990", conform unui comunicat de presă. În acelaşi dosar au mai fost puşi sub acuzare Ion Iliescu, Virgil Măgureanu, Emil Cico Dumitrescu, Miron Cozma şi Cazimir Ionescu, pentru infracţiuni contra umanităţii.

Surse judiciare susţin că ar mai putea fi chemaţi la Parchet şi anumiţi jurnalişti care au publicat, în timpul Mineriadei din 1990, anumite articole manipulative, transmise minerilor din Valea Jiului. Printre jurnalişti s-ar număra Sergiu Andon, Corina Drăgotescu, Lelia Munteanu, Cristian Tudor Popescu. Ziarul Adevărul, unde lucrau unii din ziariştii menţionaţi, a fost unul din publicaţiile împotriva protestatarilor din Piaţa Universităţii.

Marian Munteanu, fostul lider al studenţilor din perioada "89-'91, "golanul" bătut crunt de mineri la 14 iunie 1990, ne-a declarat: "În acea perioadă, ziarul Adevărul publica articole de instigare conform cărora la Bucureşti se pregătea o lovitură de stat. Bănuiesc că, la dosar, există şi aceste materiale, dacă ancheta va fi completă. Au fost mii de exemplare ale ziarului Adevărul cu astfel de informaţii, date minerilor în Valea Jiului". Potrivit unei ştiri Hotnews din iunie 2010, pentru câteva texte din 1990, Cristian Tudor Popescu şi Lelia Munteanu au declarat pentru Adevărul, care avea altă conducere şi alţi proprietari, că le regreta. Directorul ziarului de atunci, Darie Novăceanu, a spus, tot pentru pentru Adevărul, că nu regreta nimic.

• Administraţia Prezidenţială analizează cererile de avize pentru urmărirea penală pentru foştii miniştri Petre Roman, Atanasie Stănculescu şi Gelu Voican Voiculescu

Procurorii susţin că, deşi faptele ce formează obiectul prezentei cauze au fost comise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, act normativ ce stabileşte procedura de urmat în cazul atragerii răspunderii ministeriale (norme de procedură de strictă şi imediată aplicare), procedura de sesizare a Preşedintelui României pentru a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului este aplicabilă şi în cauza de faţă: "De altfel, prin Decizia nr. 93 din 16 iunie 1999, Curtea Constituţională a statuat că, în privinţa mandatului de membru al Guvernului, Constituţia nu a instituit imunitatea, ci o altă măsură de protecţie, şi anume condiţionarea dreptului de a cere urmărirea lui penală pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei. Această măsură de ocrotire a interesului public subzistă şi după încetarea mandatului membrilor Guvernului, aşa încât este evident că, în privinţa infracţiunilor comise în exerciţiul funcţiei, punerea sub urmărire penală a membrilor Guvernului trebuie să se realizeze cu respectarea aceloraşi norme procedurale". Administraţia Prezidenţială a transmis ieri că analizează cererile de avize pentru urmărirea penală pentru foştii miniştri Petre Roman, Atanasie Stănculescu şi Gelu Voican Voiculescu. Astfel, preşedintele Klaus Iohannis urmează să se pronunţe în zilele următoare asupra acestor solicitări.

Victor Atanasie Stănculescu a fost miercuri la PICCJ, procurorii Secţiei Parchetelor Militare aducându-i la cunoştinţă că s-a redeschis urmărirea penală în dosarul Mineriadei, iar în cazul său se va declanşa procedura specială.

Fostul premier Petre Roman spunea miercuri, întrebat în legătură cu acuzaţiile de infracţiuni contra umanităţii aduse lui Ion Iliescu pentru mineriada din iunie 1990, că nu cunoaşte dosarul şi nu vrea să intervină "absolut deloc" pe acest subiect.

Gelu Voican-Voiculescu a declarat, citat de Mediafax, că acuzaţiile aduse lui Iliescu în dosarul Mineriadei sunt "aberante", el susţinând că responsabile pentru ceea ce s-a întâmplat atunci sunt "forţele care voiau să împiedice intrarea în normalitate prin consimţirea alegerilor din mai 1990". Viceprim-ministrul în primul guvern provizoriu din 1990 şi responsabil cu controlul serviciilor secrete, în perioada 28 decembrie 1989 - 28 iunie 1990, Gelu Voican-Voiculescu a mai susţinut că redeschiderea dosarului ar fi o prelungire a unei iniţiative mai vechi a fostului preşedinte Traian Băsescu.

• Cazimir Ionescu: "Sunt suspect în dosarul Mineriadei"

Cazimir Ionescu a fost pus sub acuzare în dosarul Mineriadei, el declarând că are calitatea de suspect, deşi nu s-a implicat în coordonarea Mineriadei şi abia acum a aflat că în 13 iunie 1990 au murit patru oameni. Cazimir Ionescu, vicepreşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN) în iunie 1990, a declarat, la ieşirea de la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, că procurorii militari i-au adus la cunoştinţă faptul că are calitatea de suspect şi că urmează să primească dosarul în care sunt menţionate capetele de acuzare. "Sunt suspect în cazul mineriadei şi urmează să primim dosarul cu capetele de acuzare în care apar suspiciunile în privinţa posibilităţilor mele de a fi participat în vreun fel la luarea unei astfel de decizii", a spus Cazimir Ionescu. El a afirmat că din poziţia pe care o avea atunci, de vicepreşedinte al CPUN, nu ar fi putut participat la luarea unei decizii în privinţa organizării mineriadei şi, mai mult, abia acum a aflat că în 13 iunie 1990 au murit patru oameni. "Noi abia acum aflăm că au fost patru morţi, de fapt. Nu ştiu exact care este cauza decesului, cu atât mai puţin aş putea să ştiu cine anume a făcut acest lucru. Asta urmează să se afle", a spus Ionescu.

Referitor la o declaraţie dată de Petre Roman, care a spus că în 14 iunie Cazimir Ionescu ar fi participat la o întâlnire restrânsă, la care ar fi fost prezente persoane din conducerea CPUN, acesta a spus că nu ştie despre ce întâlnire este vorba şi crede că "domnul Petre Roman are probleme cu memoria".

"Nici măcar nu ştiu de acea întâlnire. De altfel, dacă vă aduceţi aminte, eu am fost unul dintre cei care s-au opus la înfiinţarea FSN. În virtutea acestui fapt, nu am fost niciodată membru FSN", a precizat Cazimir Ionescu.

Acesta a mai spus că nici nu s-a întâlnit cu minerii, cu excepţia unui singur moment, în care a oprit maşina şi a intervenit pe motiv că se îndreptau către Ambasada SUA. "Asta e tot ce am reuşit să fac", a adăugat Cazimir Ionescu.

• Miron Cozma: Adevăraţii mineri vinovaţi de evenimentele din iunie 1990 sunt Armata, Internele şi serviciile

Miron Cozma a declarat ieri, după ce a fost la PICCJ, că este şi el suspect, "la fel ca şi ceilalţi", în dosarul Mineriadei, susţinând că, din punctul lui de vedere, adevăraţii "mineri" vinovaţi pentru ce s-a întâmplat în 13-15 iunie 1990 sunt "Armata, Internele şi serviciile". "Sunt suspect şi urmează ca pe data de 27, împreună cu avocatul ales, să vin la audieri", a mai spus Cozma. El a precizat că este firesc să aibă, în această formă incipientă a anchetei, acelaşi statut cu celelalte persoane vizate în cauză, iar procedural, Parchetul nu face decât să respecte legea.

"Nu este normal ca şi Miron Cozma să nu fie anchetat ca toţi ceilalţi, legal şi în echilibru procedural, chiar dacă este nevinovat", a adăugat Cozma.

Acesta a explicat că este "acuzat la fel ca şi ceilalţi", însă litera de lege pe care procurorii merg în cazul său se referă la infracţiuni de vătămare corporală şi psihică.

Miron Cozma a spus că el consideră că adevăraţii vinovaţi pentru morţii şi răniţii din 13-15 iunie 1990 sunt Armata, Internele şi serviciile secrete: "Nu trebuie să mă credeţi pe mine, dar vă spun un lucru, cine sunt inculpaţii în dosar: Armata, Internele şi serviciile. Iată minerii care au făcut ce au făcut! Minerii, adică Armata, minerii care l-au bătut pe Marian Munteanu şi au deschis la Universitate şi la Arhitectură, adică serviciile, Măgureanu şi Miliţia, care i-au împuşcat pe ăia în Piaţa Universităţii şi i-au bătut cu bestialitate şi i-au dus pe la tot felul de aresturi". Întrebat de ce minerii au venit la Bucureşti şi cui a mulţumit Ion Iliescu, Cozma a spus că adevărul va fi aflat la finalul anchetei şi după ce va judeca dosarul la Curtea de Apel.

În opinia lui Cozma, principalul vinovat este Ion Iliescu, dar au vină şi Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, coloneii din servicii, Cornel Burlec, fost ministru la Ministerul Minelor, şi fostul ofiţer de Securitate Nicolae Cămărăşescu.

Cozma susţine că, la mineriadă, el a fost adus cu forţa la Bucureşti şi chiar a fost bătut de mineri. "Miron Cozma nu a venit nici cu primul tren, nici cu al doilea tren, a fost adus în ultimele patru vagoane, de către gaşca securistă a lui Nicolae Cămărăşescu, cu japca", a spus Miron Cozma.

El a adăugat că, în 13-15 iunie 1990, nu a lovit pe nimeni şi nici nu există probe sau reclamaţii care de-a lungul vremii să fi fost depuse împotriva lui. "Eu chiar am luat bătaie pentru Marian Munteanu, iar în 2005, când am ieşit din închisoare, Munteanu a spus pe un post de televiziune că eu i-am salvat viaţa. Atunci eram îmbrăcat civil, şi nu în miner", a mai spus fostul lider al minerilor din Valea Jiului. Referitor la posibila vinovăţie a minerilor care au venit în iunie 1990 la Bucureşti, Cozma a spus că în Valea Jiului sunt 63.000 de mineri "care sunt oameni cinstiţi şi nu trebuie aruncată o anatemă asupra acestora".

Miron Cozma a mai arătat că, întrucât se consideră o victimă a mineriadei, s-a adresat şi CEDO şi a invocat inclusiv declaraţia lui Marian Munteanu, care a spus despre el că la mineriadă i-a salvat viaţa.

În discursul pe care Ion Iliescu l-a ţinut minerilor, pe 15 iunie 1990, fostul preşedinte le mulţumea pentru faptul că au răspuns chemării autorităţilor şi pentru "atitudinea de înaltă conştiinţă civică" dovedită atunci. "Deci, vă mulţumesc încă o dată tuturor pentru ceea ce aţi demonstrat şi în aceste zile: că sunteţi o forţă puternică, cu o înaltă disciplină civică, muncitorească, oameni de nădejde şi la bine, dar mai ales la greu. Şi de asta dată aţi demonstrat cât de importantă este solidaritatea muncitorească", le spunea atunci Ion Iliescu minerilor veniţi la Bucureşti.

• Fostul ministru al Transporturilor Gheorghe Dobre, la PICCJ, în dosarul Mineriadei

Fostul ministru al Transporturilor Gheorghe Dobre a fost, ieri, la Parchetul instanţei supreme, fiind citat în dosarul Mineriadei. Gheorghe Dobre, în iunie 1990, era director al Regionalei CFR Craiova. Acesta nu a făcut nicio declaraţie nici la intrarea în sediul Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) şi nici după ce a fost în faţa procurorilor. În iunie 2005, Gheorghe Dobre, atunci ministru al Transporturilor, a respins informaţiile privind implicarea sa în venirea minerilor la Bucureşti, în iunie 1990. Dobre spunea atunci că dispoziţia privind trenurile care transportau mineri nu putea fi luată decât de la Bucureşti, şi nu la nivelul funcţiei pe care o avea el: "În luna iunie 1990, eram director general la regionala Craiova. Aşa cum se ştie deja, trenurile care au dus minerii în Bucureşti au plecat din Petroşani, de pe raza regionalei Timişoara. Regulamentele căii ferate nici în 1990 şi nici în 2005 nu permiteau şi nu permit implicarea unui director de pe o regională în formarea şi plecarea trenurilor de pe altă regională. Pe raza regionalei Craiova, toate trenurile care au circulat în ziua de 13 iunie 1990 au circulat regulamentar. Trenurile suplimentare (cum este şi cazul trenurilor ce transportau mineri) aveau dispoziţie de circulaţie de la Bucureşti, transmisă către regionala Timişoara, prin care se stabilea ruta de circulaţie a acestor trenuri". Gheorghe Dobre preciza că, în urma incidentului din 13 iunie 10990, în care inginerul Ion Mănucu a oprit curentul între orele 20.50 şi 22.15, pe o secţie de circulaţie a regionalei Craiova, s-a format o comisie de anchetă. În urma cercetării, s-a propus desfacerea contractului de muncă a inginerului Ion Mănucu, pentru abatere disciplinară gravă de la instrucţiile de serviciu în vigoare. Directorul Regionalei era singura persoană care putea semna o astfel de decizie, afirma ministrul, răspunzând astfel acuzaţiei privind concedierea inginerului. Ion Mănucu a oprit atunci curentul pentru a împiedica minerii să ajungă la Bucureşti.