Finalizarea dosarului Vâlcov, în toamnă

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit, ieri, un nou termen pentru continuarea judecării apelului în dosarul în care fostul consilier al premierului Viorica Dăncilă, Darius Vâlcov, a fost condamnat în primă instanţă la 8 ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă şi spălare de bani.

La termenul de ieri, instanţa a res-pins toate cererile de amânare a procesului, venite atât din partea avocaţilor lui Vâlcov, cât şi din partea procurorului DNA, şi a început judecarea dosarului. Apărarea a solicitat amânarea judecării, deoarece două dintre judecătoarele care au fost numite în completul iniţial, Ioana Bogdan şi Gianina Arghir, sunt în concediu, fiind înlocuite de alţi doi judecători. Avocaţii lui Darius Vâlcov au încercat să argumenteze că înlocuirea celor două încalcă principiul continuităţii, potrivit căruia judecătorii care pronunţă sentinţa să fie aceiaşi care administrează şi probele. Completul a respins însă amânarea solicitată de apărare.

Elena Grecu, procuror de şedinţă din partea Direcţiei Naţionale Anticorupţie a solicitat o amânare precizând că are nevoie de timp pentru a lua la cunoştinţă de motivele de apel depuse de Darius Vâlcov. Instanţa a respins şi solicitarea procurorului de amânare, dându-i aces-teia 30 de minute pentru a studia dosarul.

Pentru termenul din 17 septembrie, avocaţii apărării au solicitat instanţei să aprobe audierea proaspătului europarlamentar Vasile Blaga. Aceştia au argumentat că fostul lider al Partidului Democrat a facilitat întâlnirea dintre mituitorul-denunţător Theodor Berna, administratorul societăţii Tehnologica Radion, şi Darius Vâlcov, primarul municipiului Slatina, la data la care ar fi fost săvârşite faptele menţionate în rechizitoriul întocmit de procurorii DNA.

Procuroul Elena Grecu s-a opus audierii lui Vasile Blagam deoarece nu ar fi utilă cauzei, întrucât inculpatul Darius Vâlcov a formulat un denunţ împotriva lui Vasile Blaga, care a fost clasat.

Avocaţii lui Vâlcov au mai solicitat emiterea unei adrese către Serviciul Român de Informaţii pentru a se preciza dacă ofiţerii acestuia au fost implicaţi în ancheta penală, mai precis în interceptarea ambientală. Procurorul de şedinţă a menţionat însă că toate probele privind interceptările au fost realizate şi transcrise cu tehnica de care dispune DNA şi că nu este necesară nicio adresă către SRI.

În apărarea clientului său, avocatul lui Darius Vâlcov a invocat şi nelegalitatea compunerii completului de 3 judecători de la instanţa de fond, susţinând că nu era specializat pe corupţie. Cu privire la acest aspect, pe rolul Curţii Constituţionale există o speţă de conflict constituţional ce urmează a fi soluţionată în 26 iunie.

Amintim că Darius Vâlcov, fostul primar al municipiului Slatina şi fost ministru al Finanţelor, a fost condamnat, în primă instanţă, în februarie 2018, la 8 ani de închisoare pentru trafic de influenţă şi spălare de bani. Apelurile formulate în acest dosar au ajuns pe rolul completului de cinci judecători de la Înalta Curte abia în luna martie 2019, deoarece completul de trei judecători de la instanţa de fond a motivat sentinţa din februarie 2018 abia după un an de la pronunţarea ei.

Darius Vâlcov a fost trimis în judecată în mai 2015 pentru trafic de influenţă, spălare de bani şi efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale, în formă continuată.

Potrivit DNA, în cursul anului 2009, omul de afaceri Theodor Berna, administratorul companiei Tehnologica Radion, l-a contactat pe Darius Vâlcov, la acea dată primar al municipiului Slatina, căruia i-a propus ca, în schimbul oferirii sprijinului în influenţarea factorilor de decizie din cadrul autorităţii contractante (SC Compania de Apă Olt SA), în vederea câştigării unor licitaţii de lucrări pentru obiective situate în Slatina, Scorniceşti, Piatra Olt şi Drăgăneşti, să îi dea 20% din valoarea sumelor încasate, conform contractelor de execuţie a respectivelor lucrări.

În rechizitoriul întocmit de DNA se arată că odată cu derularea procedurilor de licitaţie referitoare la atribuirea celor trei contracte, membrii comisiei au procedat, la îndemnul lui Darius Vâlcov, în mod abuziv, la eliminarea din caietul de sarcini a unor condiţii de eligibilitate în scopul favorizării firmei Tehnologica Radion.

În consecinţă, Tehnologica Radion a câştigat licitaţiile organizate în cadrul proiectului "Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi apă uzată în judeţul Olt", fiind semnate contracte, cu Compania de Apă Olt, pentru mai multe lucrări, de 78.201.552 lei.

Conform DNA, Theodor Berna şi Darius Vâlcov au stabilit de comun acord ca sumele de bani să-i fie remise acestuia din urmă, în numerar, în lei şi numai la sediul firmei.

Astfel, în baza acestei înţelegeri, în perioada ianuarie - martie 2011, Darius Vâlcov s-ar fi prezentat periodic la sediul firmei Tehnologica Radion, unde ar fi primit suma totală de 1.200.000 lei (în 3 tranşe a câte 400.000 lei fiecare), remiterea fiind realizată ori de câte ori contractantul Compania de Apă Olt efectua plăţi în contul societăţii.

De asemenea, în perioada aprilie - decembrie 2011, Darius Vâlcov ar fi primit de la Theodor Berna, prin intermediul lui Minel Prina, suma totală de 2.500.000 lei (în 5 tranşe a câte 500.000 lei fiecare). În plus, în perioada 2012 - 2013, Darius Vâlcov ar mai fi primit de la omul de afaceri, prin intermediul mai multor firme, suma de 3.080.000 lei.

DNA mai arată că acest mecanism a avut drept rol, pe lângă disimularea sumei de 3.080.000 lei, şi transferul bunurilor provenite din săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, sub forma unor opere de artă şi sub forma unor servicii, amenajări şi bunuri, în beneficiul unui hotel din municipiul Slatina, pe care Vâlcov îl deţinea şi controla prin interpuşi.

În dosar, s-a dispus instituirea seches-trului asigurător asupra a trei lingouri din aur, în valoare de 465.355 lei, 172 opere de artă, în valoare de 2.558.658 lei, 63.010 lire sterline, 290.334 euro şi 73.077 dolari. De asemenea, s-a instituit sechestrul asigurător prin poprirea sumelor de 90.000 dolari, 1.322.950 lei şi 600.000 lei.