Finanţări de peste 100 milioane euro, împotriva poluării cu nutrienţi

Abordarea, doar la nivel naţional, a problemei legată de poluarea cu nutrienţi nu este suficientă, deoarece ea are impact la nivel regional şi chiar global, declarat, ieri, Adriana Petcu, ministrul Apelor şi Pădurilor.

Prima etapă a proiectului "Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi", în valoare de 60 milioane de euro, care vizează combaterea acestei probleme, s-a încheiat, iar cea de-a doua etapă, în valoare de 50 milioane de euro, se va derula în perioada 2017-2022.

Proiectul "Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi" vizează măsuri pentru reducerea descărcărilor de nutrienţi şi este monitorizat de Administraţia Naţională a Apelor Române.

Ministrul de resort a declarat că toate obiectivele propuse, pentru prima etapă, au fost atinse, adăugând: "Nutrienţii sunt elemente chimice, şi compuşi ai acestora, care se găsesc în mediul înconjurător, de care plantele şi animalele au nevoie pentru a supravieţui, însă atunci când concentraţiile lor le depăşesc pe cele determinate de mecanismele de funcţionare a ecosistemului, apare fenomenul de poluare".

Domnia sa susţine importanţa combaterii poluării, menţionând: "Prevenirea poluării cu nutrienţi este o preocupare mai veche a Guvernului României, ea regăsindu-se atât la nivelul îmbunătăţirii stării de sănătate a populaţiei noastre, cât şi la cel al alinierii ţării noastre la prevederile directivelor UE".

Potrivit ministrului Apelor şi Pădurilor, prin intermediul acestui proiect se doreşte îmbunătăţirea măsurilor luate în vederea diminuării poluării: "Suntem într-o zonă de maturitate instituţională în domeniul combaterii poluării cu nutrienţi, dar dorim să îmbunătăţim permanent soluţiile şi măsurile în vederea diminuării acestor surse de poluare".

Doamna Petcu a menţionat că, pe parcursul derulării primei faze a proiectului "Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi", s-a remarcat o reducere a cantităţii de nitraţi, în zonele vulnerabile.

Ministrul de resort a declarat ieri, într-o conferinţă, că în derularea proiectului au fost abordate, în paralel, trei direcţii: informarea oamenilor, mai ales a locuitorilor din zonele afectate, care trebuie să înţeleagă că acţiunile lor le pot afecta sănătatea; alocarea de resurse tehnice şi financiare pentru combaterea acestei poluări (au fost realizate 83 de platforme comunale şi peste 1200 de platforme individuale pentru depozitarea gunoiului de grajd, s-au plantat peste 250 de hectare de perdele de protecţie în 63 de localităţi, s-au construit peste 170 km de canalizare, în 11 localităţi, precum şi o staţie de producere de biogaz, în judeţul Maramureş); cooperarea între toate instituţiile implicate, în vederea întăririi cadrului de reglementare.

Totodată, oficialul susţine că a crescut numărul solicitărilor de finanţare (peste 120, în prezent), precum şi interesul pentru investiţiile realizate în cadrul acestui proiect.

Reprezentantul ministerului Apelor şi Pădurilor a declarat că printre obiectivele celei de-a doua etape a proiectului se numără susţinerea continuă a comunităţilor locale, în conformitate cu prevederile legale, dar şi creşterea absorbţiei de fonduri europene.

Conform declaraţiilor domniei sale, Guvernul României, cu sprijinul Băncii Mondiale, a decis acordarea de finanţări în valoare de 50 milioane euro, pentru cea de-a doua etapă a proiectului.

Prima etapă a proiectului, desfăşurată în perioada 2008-2017, a avut o valoare totală de 60 milioane de euro, iar 80% din această sumă a fost atribuită investiţiilor.

Potrivit doamnei Petcu, există o reţea de monitorizare a apelor subterane, precum şi a celor de suprafaţă, iar cantitatea de nitraţi s-a redus semnificativ, ca urmare a adoptării unei serii de măsuri, precum şi a respectării prevederilor cadrului legislativ.

Conform declaraţiilor ministrului Apelor şi Pădurilor, gropile de gunoi, însă, nu intră în atribuţiile ministerului pe care îl conduce, ci în cele ale Ministerului Mediului.

Graţiela Leocordia Gavrilescu, ministrul Mediului, a declarat, ieri, că instituţiile statului, autorităţile locale, precum şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, sprijină acest proiect: "Aveţi tot sprijinul instituţiilor, iar uşa ministrului Mediului vă este deschisă. Acordăm o importanţă deosebită proiecului «Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi» şi ne dorim să dezvoltăm infrastructura pentru a putea proteja mediul înconjurător".

Elisabeta Capanelli, directorul filialei din România a Băncii Mondiale, a declarat, în cadrul conferinţei, că ţara noastră se confruntă, încă, cu provocări şi probleme în ceea ce priveşte standardele şi normele pentru protecţia mediului.

Doamna Capanelli a menţionat că proiectul presupune investiţii în infrastructura din mediul rural, în ceea ce priveşte noile tehnologii de protecţie a mediului, mai bine de 100 de comunităţi beneficiind de acest proiect. Totodată, domnia sa consideră că ţara noastră are un potenţial agricol foarte mare, dar că se confruntă, în continuare, cu problema apelor poluate.

Naiana Milea, directorul unităţii de management a proiectului (UMP), a declarat că printre investiţiile care au funcţionat foarte bine, în prima etapă a proiectului, se numără platformele de colectare a gunoiului de grajd şi perdelele forestiere înfiinţate de-a lungul apelor de suprafaţă, pentru a împiedica scurgerile de nitraţi pe pante.

De asemenea, directorul UMP a mai precizat că gradul poluării a apei potabile din fântâni este cu mult peste limita admisă, numărul cererilor venite din partea fermierilor crescând exponenţial.