"Finanţările din fonduri europene nu pot rezolva toate problemele Regiunii Sud Muntenia"

Reporter: Cum s-a dezvoltat regiunea în ultimul an?

Liviu Muşat: Programul Operaţional Regional 2014-2020 (POR) îşi propune să asigure continuitatea viziunii strategice privind dezvoltarea regională în România, completând şi dezvoltând direcţiile şi priorităţile de dezvoltare regională, documentele strategice şi implementate prin POR 2007-2013 şi alte programe naţionale. Multe dintre acestea sunt complementare şi au la bază dezvoltarea socio-economică a regiunilor României, precum şi a principalelor direcţii de acţiune strategică menţionate în documentele strategice naţionale şi europene relevante. Ca să vorbim strict din perspectiva Programului Operaţional Regional 2014 - 2020, pentru care ADR Sud Muntenia este Organism Intermediar, acesta reprezintă pentru toate comunităţile locale din Sud Muntenia o oportunitate de dezvoltare, prin aceea că are ca obiective creşterea competitivităţii economice, precum şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale comunităţilor locale şi regionale prin sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, a infrastructurii şi a serviciilor. Deoarece de la depunere până la implementare proiectele trec printr-un proces complex, acest lucru nu-mi permite să iau ca referinţă doar ultimul an (2018), cu atât mai mult cu cât pe parcursul acestuia au fost depuse proiecte pe diferite axe prioritare ce au vizat domenii precum promovarea transferului tehnologic, creşterea competitivităţii IMM-urilor, tranziţia către o economie cu emisii scăzute de carbon, îmbunătăţirea mediului urban, dezvoltarea patrimoniului cultural, dezvoltarea infrastructurii sociale, de sănătate, educative sau rutiere, ca să dau doar câteva exemple. Situaţia proiectelor depuse până la această dată (15 martie 2019) pune în evidenţă interesul deosebit al solicitanţilor de fonduri Regio pentru investiţii în zona privată. Astfel, mediul privat a depus peste 650 de aplicaţii beneficiind de sprijin pentru dezvoltarea întreprinderii, de crearea sau extinderea capacităţii de producţie şi dezvoltare a serviciilor, în cadrul Axei prioritare 2, pentru care nu mai avem proiecte în evaluare, aşa cum se întâmplă pentru alte axe prioritare. Un alt aspect important evidenţiat de statistica proiectelor depuse în regiune este modernizarea şi reabilitarea reţelelor de drumuri judeţene. Este vorba despre 22 de proiecte depuse privind modernizarea drumurilor care asigură conectivitatea, directă sau indirectă, cu reţeaua TEN-T. Un real interes al autorităţilor locale din Sud Muntenia pentru revitalizarea comunităţilor din zonele urbane s-a concretizat prin cele 38 de proiecte depuse. Cea mai mare solicitare - 95 de aplicaţii depuse, aduce în prim-plan infrastructura educaţională pentru învăţământul obligatoriu, proiectele fiind în etapa de evaluare. Rezultatele implementării acestor proiecte vor duce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a locuitorilor şi implicit, la dezvoltarea regiunii.

Reporter: Ce proiecte de tip "smart" se află în aprobare/derulare?

Liviu Muşat: Investiţiile finanţate prin actualul POR - un program concentrat în mare măsură pe mediul urban - conţin segmente "smart", aducând în prim-plan aspecte precum durabilitate şi eficienţă. În viziunea Uniunii Europene, oraşele inteligente sunt spaţii de experimentare a unor măsuri capabile să genereze noi locuri de muncă, să utilizeze tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor pentru utilizarea eficientă a resurselor prin intermediul tehnologiilor, să aibă un consum scăzut de energie şi emisii scăzute de carbon, să dovedească o bună planificare a spaţiilor locuite. Accentul pus pe dezvoltarea urbană este evident prin faptul că la nivelul Programului, Axa prioritară 4 "Sprijinirea dezvoltării urbane durabile" - destinată oraşelor reşedinţă de judeţ, are o alocare financiară de peste 25% din bugetul corespunzător regiunii Sud Muntenia prin POR. În acest sens, oraşele şi-au fundamentat investiţiile pe baza unor strategii integrate de dezvoltare urbană durabilă care să se refere la provocările economice, sociale, de mediu, climatice şi demografice. Mai mult, aceste strategii, în cazul municipiului Ploieşti, acoperă şi zona func-ţională urbană, asigurând astfel promovarea parteneriatului urban-rural.

În linii generale, la nivelul Programului, prin cele 15 axe prioritare, putem vorbi despre dezvoltarea durabilă a turismului, utilizarea eficientă a resurselor, transport eficient şi durabil, valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, o dezvoltare urbană durabilă.

Particularizând, la nivelul regiunii Sud Muntenia, Agenţia a elaborat "Strategia pentru specializare inteligentă în Regiunea Sud Muntenia" şi a identificat, la nivel regional, domeniile cheie, considerate nucleu al dezvoltării inteligente. În urma unei analize pertinente, au fost stabilite şase domenii de specializare inteligentă, după cum urmează: construcţia de maşini, componente şi echipamente de producţie, agricultura şi industria alimentară, bioeconomia - dezvoltarea economiei circulare, turismul şi identitatea culturală, localităţi inteligente şi industria de înaltă tehnologie. Astfel, POR a finanţat, prin Axa Prioritară 2 "Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii", întreprinderile mici şi mijlocii în vederea consolidării pe piaţă a acestora în domeniile competitive identificate în Strategia Naţională de Competitivitate şi Strategiile de Specializare Inteligentă de la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare.

De asemenea, Axa Prioritară 1 sprijină realizarea de investiţii care conduc la creşterea nivelului de cercetare, dezvoltare şi inovare tehnologică, generarea de produse respectiv servicii competitive, în concordanţă cu cele două strategii.

Proiectele implementate la nivelul regiunii Sud Muntenia vor conduce la o economie regională competitivă bazată pe inovare, stimularea transferului tehnologic şi ştiinţific, dezvoltarea şi menţinerea în regiune a capitalului uman înalt specializat, facilitarea asimilării rezultatelor cunoaşterii şi inovării şi îmbunătăţirea capacităţii de internaţionalizare a mediului de afaceri.

Reporter: Ce sumă a fost alocată din bugetul 2014-2020 regiunii pe care o reprezentaţi?

Liviu Muşat: Programul Operaţional Regional 2014 - 2020 care, în timp, a dovedit o dinamică aparte ca urmare a modificării numărului de axe prioritare, includerii spre finanţare a proiectelor nefinalizate sau relansării unor apeluri de proiecte, are o alocare bugetară de 8,38 miliarde de euro. În acest context, regiunii Sud Muntenia i-a fost alocat un buget de aproape 900 de milioane de euro.

Reporter: În ce proporţie proiectele derulate din bugetul 2014-2020 se axează pe segmentul "smart" ?

Liviu Muşat: Având în vedere precizările făcute în cadrul întrebării anterioa-re, fără nicio exagerare, atât din punct de vedere cantitativ (numeric), cât şi din punct de vedere calitativ (al segmentelor, al acţiunilor prevăzute), consider că toate proiectele derulate în actualul exerciţiu financiar au elemente "smart".

Reporter: Ce planuri are Agenţia pe termen scurt, mediu şi lung?

Liviu Muşat: Fiind de profesie inginer, îmi place să-mi imaginez Agenţia drept un propulsor al dezvoltării regionale care funcţionează cu motoarele turate la maximum. Ca atare, pe termen scurt şi mediu, planurile sunt ferme: în Agenţie desfăşurăm o intensă activitate de evaluare a proiectelor depuse, ca acestea să intre în etapa de contractare, precum şi o atentă activitate de verificare, astfel încât să crească gradul de absorbţie a fondurilor europene. Totodată, în funcţie de axele prioritare ce se deschid, sunt organizate sistematic sesiuni de informare pentru eventualii solicitanţi de fonduri Regio, sesiuni dublate de seminarii de instruire pentru beneficiarii de fonduri nerambursabile. De asemenea, cele peste 500 de proiecte pentru care au fost semnate contractele de finanţare, în valoare totală de peste 2,6 miliarde de lei, sunt atent monitorizate de experţii ADR Sud Muntenia. Am sintetizat prin aceste exemple activitatea Agenţiei, în calitatea ei principală de Organism Intermediar al Programului Operaţional Regional. Agenţia este implicată, ca partener, în proiecte care au ca obiective:

- creşterea ocupării în Regiune, prin dezvoltarea culturii antreprenoriale (proiectul "Start pentru afacerea ta!"), îmbunătăţirea instrumentelor de politică regionale şi naţionale (proiectul ClusterFy), crearea unei reţele trans-naţionale cu scopul de a promova un model inovator (proiectul SENSES), îmbunătăţirea politicilor de internaţionalizare a IMM-urilor din regiunile partenere (proiectul UPGradeSME), dezvoltarea întreprinderilor competitive pe plan internaţional, stimularea capacităţii de inovare a IMM-urilor europene (proiectul PROSME). Des-pre planurile pe termen lung ale Agenţiei pot spune că am declanşat procesul de planificare strategică pentru 2021 - 2027, până în prezent desfăşurându-se două focus grupuri de descoperire antreprenorială în patru domenii de specializare inteligentă: industrie auto, industrie, cercetare, turism şi identitate culturală şi localităţi inteligente, din cele şase identificate până în prezent. Participanţii, profesionişti din domenii precum cercetare, afaceri, indus-trie, turism au identificat principalele provocări, precum şi eventualele soluţii care se pot materializa în proiecte finanţabile din fonduri europene sau naţionale.

ADR Sud Muntenia încurajează noi căi de dezvoltare economică sustenabilă, prin care să determine antreprenorii, inovatorii, creatorii, susţinătorii locali şi regionali să descopere provocări antreprenoriale actuale şi să dezvolte idei de proiecte inedite, ce vor putea fi finanţate în următoarea perioa-dă de programare.

Reporter: Care este gradul de absorbţie, la nivel regional, a fondurilor alocate din bugetul în curs şi care este valoarea fondurilor UE atrase în 2018?

Liviu Muşat: Până în aceast moment, au fost semnate un număr de 513 contracte de finanţare cu o valoare eligibilă solicitată de peste 3,6 miliarde de lei, iar suma autorizată la plată de către ADR Sud Muntenia a fost de peste 375 milioane de lei.

Reporter: Ce proiecte sunt în des-făşurare şi care sunt proiectele prioritare?

Liviu Muşat: Din numărul de 1.124 de proiecte înregistrate până în prezent la nivelul regiunii noastre, pes-te 500 de contracte au fost semnate. În acest context, cererile de finanţare vizează îmbunătăţirea competitivităţii IMM-urilor (423 de proiecte), investiţii pentru sprijinirea eficienţei energetice în infrastructura publică (26 de proiecte), pentru îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural (37 de proiecte), pentru îmbunătăţirea infrastructurii rutiere de importanţă regională (9 proiecte), pentru diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului (2 proiecte), pentru dezvoltarea infras-tructurii de sănătate şi sociale (15 proiecte). Având scopul de a asigura o dezvoltare sustenabilă a regiunilor capabile să-şi gestioneze în mod eficient resursele, să-şi valorifice potenţialul de inovare şi de asimilare a progresului tehnologic, toate proiectele contractate sunt prioritare.

Reporter: Cum apreciaţi legislaţia din domeniu şi ce lipsuri are aceasta?

Liviu Muşat: Normativele ce vizea-ză accesarea fondurilor europene sunt centrate în jurul obiectivului major prin care se urmăreşte reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni ale UE. La nivel naţional, în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, funcţionează Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional, care, în parteneriat cu agenţiile pentru dezvoltare regională sprijină beneficiarii în implementarea proiectelor armonizând legislaţia europeană cu cea naţională, astfel încât aceştia să implementeze corect şi eficient proiectele contractate. Astfel, ghidurile specifice fiecărei priorităţi de investiţie au fost completate şi actualizate.

În acest sens, pentru aplicanţi, sprijinul îl oferim prin activităţile de helpdesk şi prin organizarea de sesiuni de promovare a oportunităţilor de finanţare odată cu lansarea liniilor de finanţare POR, încercând să îi ajutăm pe cei care doresc să acceseze fonduri nerambursabile să realizeze proiecte sus-tenabile, iar pentru sprijinirea beneficiarilor, imediat după ce semnează contractele pentru investiţiile selectate la finanţare, organizăm întâlniri de lucru în cadrul cărora le prezentăm detalii despre modalitatea de implementare a activităţilor prevăzute în proiectele lor, subiectele abordate fiind legate de managementul proiectelor, monitorizarea şi verificarea contractelor de finanţare, indicatori, vizitele de monitorizare, măsurarea şi raportarea progresului, precum şi despre modificările ce pot surveni pe parcursul perioadei de implementare a proiectelor.

Reporter: Care este problematica sectorului?

Liviu Muşat: Dacă ne referim la domeniul legislativ, atunci putem admite că modificările frecvente ale legis-laţiei, mai ales în domeniul achiziţiilor publice, termenele destul de mari necesare întocmirii documentaţiei aferente depunerii unui proiect, precum şi demonstrarea proprietăţii asupra infrastructurii ce face obiectul cererii de finanţare pot conduce la o serie de întârzieri în demararea contractelor. Dacă ne referim la sectorul atragerii finanţării europene, motivelor enunţate anterior li se poate oricând adăuga şi limitarea posibilităţilor de cofinanţare.

Totodată, este foarte important dialogul dintre nivelul central şi nivelul local, dintre teoreticieni, cei care fac legile, şi cei care sunt în prima linie şi le pun în aplicare. Astfel, nevoile de dezvoltare identificate şi priorităţile aprobate trebuie puse în practică pe termen lung, indiferent ce schimbări ce au loc.

Reporter: Care credeţi că ar fi soluţiile pentru rezolvarea acestor impedimente?

Liviu Muşat: Personal, cred că trebuie să înţelegem că finanţările din fonduri europene nu pot rezolva toate problemele regiunii. Astfel, este foarte important ca în administraţiile locale să se formeze colective de oameni cu experienţă, şi aici pot da exemplul Agenţiei unde vechimea medie este de aproape 9 ani în cadrul instituţiei, care să nu fie vulnerabile la schimbările politice şi să transpună în proiecte ceea ce doreşte comunitatea. Şi atunci este foarte important ca, prin aceste fonduri nerambursabile, să finanţăm proiectele care într-adevăr pot crea plus-valoare. Dacă vom irosi banii pe tot felul de proiecte ce nu au un aport important în comunitatea respectivă, atunci, automat, impactul lor va fi mai mic.

În momentul în care faci un proiect doar de dragul de a obţine nişte finanţări, îţi asumi o serie de riscuri ce pot avea ca rezultate pe de-o parte incapacitatea de a duce la bun sfârşit proiectul sau de a susţine cofinanţarea inves-tiţiei, iar pe de altă parte asigurarea mentenanţei proiectului, care trebuie să aibă o perioadă de durabilitate de trei sau cinci ani, după caz, timp în care se verifică dacă beneficiarii şi-au respectat angajamentele după ce au obţinut finanţare. Dacă nu şi-au res-pectat aceste angajamente pe care şi le-au asumat prin proiecte, atunci exis-tă riscul să fie nevoiţi să returneze fondurile obţinute.

Reporter: Mulţumesc!

Articol preluat din revista BURSA CONSTRUCŢIILOR