Actualizare 09:23 România prefinanţează parţial, prin eurobonduri vândute marţi, necesităţile externe din 2015
România prefinanţează parţial, prin obligaţiunile în euro vândute marţi, necesităţile de finanţare externe aferente anului viitor, consolidând nivelul rezervei financiare în valută, transmite Guvernul.
-----------
Actualizare
Ţara noastră a atras, ieri, 1,5 miliarde de euro de pe pieţele internaţionale, prin vânzarea de obligaţiuni denominate în euro scadente peste 10 ani, la un randament de 2,973% pe an, un nou minim istoric, potrivit Mediafax, care citează Bloomberg.
La deschiderea licitaţiei, Ministerul Finanţelor a anunţat un randament indicativ uşor peste 3%, respectiv mid swap rate la 10 ani (1,12%) plus 200 de puncte de bază.
Marja iniţială peste mid swap era similară celei obţinute la emisiunea din aprilie, când randamentul final a fost de 3,7%.
La finalul subscrierilor, preţul setat de aranjori împreună cu Ministerul Finanţelor a fost cu 185 puncte de bază peste mid swap.
Aranjorii emisiunii au fost HSBC, Societe Generale, Raiffeisen şi UniCredit.
Anterior, intermediarii operaţiunii anunţaseră o sumă indicativă între 1 miliard şi 1,5 miliarde de euro şi un randament final de referinţă cu 190 puncte de bază peste rata mid-swap plus sau minus 5 puncte de bază.
Rata mid-swap este în prezent de 1,12%, ceea ce duce randamentul final la 2,97% pe an, sub nivelul record obţinut în aprilie, de 3,7% pe an.
Ordinele de cumpărare au depăşit 4 miliarde de euro.
Ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, a declarat săptămâna trecută pentru Bloomberg că România intenţionează să vândă obligaţiuni denominate în euro în valoare de cel puţin 1 miliard de euro pe pieţele internaţionale la o licitaţie care va fi organizată în următoarele săptămâni.
Cea mai recentă ieşire pe pieţele externe a avut loc în luna aprilie, când România a împrumutat 1,25 miliarde de euro printr-o emisiune de eurobonduri, la un randament record de 3,7% pe an. Pe piaţa internă, ministerul a vândut obligaţiuni denominate în euro în valoare de 928,7 milioane euro.
Potrivit Erste Bank, în cazul în care premierul Victor Ponta va câştiga alegerile din noiembrie, investitorii sunt îngrijoraţi că noul guvern va avea dificultăţi în menţinerea unui deficit bugetar scăzut, ceea ce ar putea pune presiune pe randamente. De asemenea, acordul României cu Fondul Monetar Internaţional şi cu UE se va încheia în martie anul viitor.
Ministerul Finanţelor ia în considerare accelerarea vânzării de eurobonduri, din cauza riscurilor potenţiale, a afirmat recent Dumitru Dulgheru, economist al Erste.
Randamentele pentru eurobondurile româneşti cu maturitate în aprilie 2024 se situau la 2,71% la finele săptămânii trecute, uşor peste nivelul minim record de 2,66% pe an înregistrat în urmă cu şapte săptămâni.
Având în vedere maturităţile celorlalte împrumuturi, singurele finanţări externe care beneficiază de un cost mai redus sunt cele obţinute de la instituţiile financiare internaţionale. România a atras în toamna anului trecut un împrumut de 700 de milioane de euro de la Banca Mondială, la un cost de 3,5% pe an şi cu scadenţă de 18 ani. Această finanţare nu este însă în piaţă, fiind parte a împrumutului de politici de dezvoltare cu opţiune de amânare a tragerii (DPL-DDO) contractat de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) în anul 2012.