Actualizare - Băncile au permis ca două trilioane de dolari, bani murdari, să facă înconjurul planetei, susţine o nouă anchetă a the International Consortium of Investigative Journalists (ICIJ).
Ancheta, cunoscută drept dosarele FinCEN, a demonstrat că băncile sunt o componentă esenţială a mecanismului de spălăre a banilor pentru crima organizată.
Le Soir, parte a ICIJ, raportează: "Unele bănci raportează tranzacţii suspicioase prea târziu, după ce iniţial ignoră semnale importante de spălare a banilor".
Mai mult: "Uneori băncile folosesc simple căutări pe Google pentru identificarea persoanei care face o tranzacţie de mai multe milioane de dolari. Ei o pot raporta atunci, sau, în alte cazuri, încep să raporteze tranzacţii suspicioase doar după ce unii dintre clienţii lor sunt menţionaţi într-un articol de ziar incriminant".
Cotidianul adaugă: "Nici băncile belgiene nu sunt inocente. Ţara noastră apare în mod repetat în fişierele FinCEN."
De Tijd, Knack şi Le Soir au făcut calculele: 365 din 2.100 de rapoarte de activitate suspectă conţin cuvântul" Belgia "cel puţin o dată.
Cele mai mari patru bănci din ţară - ING, KBC, Belfius şi BNP Paribas Fortis - apar în fişiere "cu diferite grade de frecvenţă".
Transferurile suspecte în Belgia au variat de la câteva sute la câteva milioane de dolari, potrivit ziarului.
Raymond Franken, directorul comunicaţiilor pentru Federaţia Bancară Europeană, a scris pe Twitter, duminică: "Pentru a combate criminalitatea financiară, trebuie să cooperăm, să armonizăm, să împuternicim şi să fim mai inteligenţi", a adăugat Franken.
Ancheta Consorţiului a fost lansată acum 16 luni. Aceasta include peste 2.100 de documente analizate, la care au lucrat peste 400 de jurnalişti din 88 de ţări.
---
Un consorţiu de jurnalişti independenţi a scos la lumină cum unele din cele mai mari bănci ale lumii au permis unor personaje implicate în activităţi ilegale, unii chiar din crima organizată, să învârtă banii negri în jurul pământului. FinCEN este numele ultimei scurgeri de informaţii dintr-o serie de dezvăluiri din ultimii cinci ani, care au scos la iveală afaceri secrete, spălare de bani şi o serie întreagă de infracţiuni financiare, scrie Radio Europa Liberă.
FinCEN Files conţine mai mult de 2.500 de documente, majoritatea fiind dosare pe care băncile le-au trimis autorităţilor americane în perioada 2000-2017 şi care ridicau întrebări asupra activităţilor clienţilor lor.
Astfel, jurnaliştii au arătat că Banca britanică HSBC a permis infractorilor să mute milioane de dolari furaţi din întreaga lume, chiar şi după ce angajaţii acesteia au învăţat de la investigatorii americani că schema e de fapt o înşelătorie.
Banca JP Morgan, una dintre cele mai vechi instituţii financiare din lume, a permis unei companii să mute mai mult de 1 miliard de dolari într-un cont din Londra fără să ştie de cine este deţinut acesta. Banca a descoperit ulterior că această companie ar putea fi deţinută de unul dintre oamenii care se află pe lista celor mai căutate persoane de către FBI.
Unul dintre cei mai apropiaţi asociaţi ai preşedintelui rus Vladimir Putin a folosit Banca Barclays, în Londra, pentru a evita sancţiunile care îl împiedicau să folosească instituţiile financiare din Vest. O parte din bani au fost folosiţi pentru a cumpăra opere de artă.
Regatul Unit este considerat "jurisdicţie de înalt risc", asemenea Ciprului, potrivit diviziei de intelligence a FinCEN, ţinând cont că peste 3.000 de companii de aici sunt menţionate în documentul FinCEN, mai multe decât în orice altă ţară, conform Radio Europa Liberă.
Banca centrală a Emiratelor Arabe Unite nu a reuşit să ia măsuri împotriva unei companii locale care a ajutat Iranul să încalce sancţiunile internaţionale.
Deutsche Bank a efectuat tranzacţii cu bani obţinuţi din crima organizată, terorism şi trafic de droguri.
Arkadi Rotenberg, prietenul din copilărie al lui Putin
Vladimir Putin şi Arkady Rotenberg
Vladimir Putin şi Arkady Rotenberg
Unul dintre cei mai apropiaţi oligarhi ai lui Vladimir Putin a reuşit să mute milioane de dolari prin intermediul uneia dintre cele mai mari bănci europene, deşi se afla pe lista persoanelor sancţionate şi de Statelor Unite, şi de UE.
Arkadi Rotenberg, prieten încă din copilărie cu actualul preşedinte rus, a derulat tranzacţii de 60 de milioane de dolari prin intermediul companiei Advantage Alliance la banca britanică Barclays între 2012 şi 2016, potrivit documentelor din interiorul Trezoreriei americane, citate de BBC.
Deşi se afla pe lista persoanelor supuse sancţiunilor aplicate Rusiei după anexarea ilegală a Crimeii, alături de fratele său Boris şi fiul său, Igor, Arkadi Rotenberg şi-a continuat nestingherit afacerile.
În luna iulie, o comisie de anchetă din Senatul american a arătat că fraţii Rotenberg au cumpărat obiecte de artă pentru a putea evita sancţiunile occidentale.
Raportul comisiei detaliază felul în care cei doi au cumpărat în SUA, prin companii intermediare, opere de artă în valoare circa 18 milioane dolari. Regimul special al licitaţiilor din SUA permite cumpărătorilor să poată rămâne anonimi dacă doresc. Raportul consideră că folosind acest sistem, fraţii Rotenberg au deplasat în SUA peste 90 milioane dolari.
Prieten din adolescenţă al lui Putin, Arkadi Rotenberg, devenit miliardar şi partener de judo al lui Putin, este cel care a primit contractul pentru construirea podului maritim de la Kerci, care leagă Crimeea de partea continentală a Rusiei, oferind astfel o continuitate teritorială. Contractul i-a fost acordat lui Arkadi Rotenberg fără licitaţie publică, însă nimeni nu s-a gândit sau nu a îndrăznit să-l conteste.
Fratele său, Boris Rotenberg, a construit stadionul si a obţinut toate contractele principale pentru construirea instalaţiilor olimpice, hotelurilor si infrastructurilor din Soci.
Oligarhul rus care finanţa Partidul Conservator britanic
Lubov Chernukin a sponsorizat Partidul Conservator din Marea Britanie cu 1,7 milioane de lire, inclusiv plăţi pentru a i se facilita discuţii cu ultimii trei premieri britanici. În acelaşi timp, soţul său a primit în secret bani de la un oligarh rus din cercul de apropiaţi ai lui Vladimir Putin, notează Radio Europa Liberă.
Documentele din scurgerea de informaţii cercetată de jurnaliştii independenţi arată că soţul donatoarei a primit 8 milioane de dolari. Banii veneau de la un politician aflat pe lista de sancţiuni americane pentru apropierea sa de Kremlin, scrie BBC.
Documentele intitulate FinCEN Files arată că Vladimir Chernukin a primit în 2016 bani de la o companie înregistrată în Insulele Virgine Britanice cu legături cu Suleiman Kerimov.
Oligarhul Kerimov deţine cea mai mare mină de aur din Rusia şi este membru în camera superioară a Parlamentului de la Moscova. Este anchetat în Franţa pentru fraudarea taxelor din 2016.
În 2018 a fost adăugat pe lista sancţiunilor impuse de Statele Unite pentru că a sprijinit activităţile ostile ale Rusiei.
În schimb, Vladimir Chernukin a fost adjunctul ministrului Finanţelor în primul mandat al lui Vladimir Putin şi a plecat în 2004 în Marea Britanie după ce a fost demis. El deţine acum, alături de soţia sa, cetăţenia britanică şi locuieşte la Londra.
Oligarhul cu afaceri şi în România
Pe lista jurnaliştilor se mai regăseşte şi oligarhul Oleg Deripaska, în trecut cel mai bogat om din Rusia. El şi-a clădit averea după ce s-a impus în lupta acerbă din Rusia pentru controlul asupra aprovizionării cu minereu de fier şi este considerat un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin.
Băncile monitorizate în ancheta de presă au semnalat ca suspecte mii de transferuri de bani cu legături cu Deripaska şi companiile sale. Multe dintre tranzacţii implică companii stabilite în jurisdicţii cunoscute sub numele de paradisuri fiscale, inclusiv Cipru şi Insulele Virgine Britanice.
Oleg Deripaska şi-a făcut simţită prezenţa pe piaţa românească în anul 1998, atunci când a cumpărat producătorul de alumină Alor Oradea. Fabrica de stat a fost cumpărată la valoarea de lichidare de Russki Aluminium, deţinută de Roman Abramovich şi Oleg Deripaska, prin intermediul firmei Cemtrade. A funcţionat doi ani, apoi afacerea a fost închisă.
Ulterior, a preluat 30% din compania austriacă Strabag, prezentă şi pe piaţa din România. S-a retras din afacere, apoi şi-a răscumpărat un sfert din companie. Pe lângă Deripaska, grupul Strabag mai are trei acţionari principali.
Oligarhul din spatele preşedintelui ucrainean
Igor Kolomoiski este un puternic magnat ucrainean care a fost implicat inclusiv în scandalul din Statele Unite care a dus la declanşarea procedurii de destituire a preşedintelui Trump.
El este considerat un susţinător cheie al preşedintelui Zelenski şi este acuzat în Statele Unite că a sifonat miliarde dintr-o bancă pe care o controla şi după a spălat banii prin diverse companii din lume.
Din 2012 până în 2017, Bank of New York Mellon a mutat peste 263 milioane de dolari pentru companiile controlate de Kolomoiski, arată FinCEN Files. Cea mai mare parte a sumei, în valoare de peste 202 milioane de dolari, a fost trimisă în decembrie 2015 şi ianuarie 2016 de Louis Dreyfus Commodities Asia, cu sediul în Singapore, în transferuri pe care autorităţile ucrainene le investighează acum.
Fondurile au fost trimise către contul PrivatBank din Cipru al Claresholm Marketing Ltd, o companie comercială din Insulele Virgine Britanice care se presupune că ar fi fost esenţială pentru schema de spălare a banilor a lui Kolomoiski. PrivatBank Cipru şi-a folosit contul de corespondent la Deutsche Bank Trust Company Americas pentru a primi fondurile. Bank of New York Mellon a raportat tranzacţiile ca fiind suspecte în august 2017.
1. Ha
(mesaj trimis de Radu Mischie în data de 22.09.2020, 13:00)
Pai la noi e plin de imbecili in departamentele astea de cunoastere a clientelei si prevenire a spalarii de bani a bancilor. Ei freaca pe toata lumea, firme si persoane fizice cu diverse rahaturi (a circulat in presa despre ING acum cateva luni, dar toti sunt la fel).
Cred ca la fel e si in afara. Si atunci, ei sunt cu ochii pe cine stie ce transferuri de 15 mii, si le rateaza pe astea de milioane.
1.1. Ei da.. (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Cristian în data de 23.09.2020, 03:44)
Crezi că de asta se spala trilioane prin bănci, că nu-și cunosc clientela? Cunoașterea clientelei este pentru clientii mici, pulymea tăcută, aia mari sunt cunoscuți deja.