În februarie 2011, Uniunea Europeană a adoptat Directiva 2011/7/EU, al cărei scop a fost soluţionarea problemei restanţelor pentru plăţile către IMM-uri. "În fiecare an, mii de IMM-uri europene intră în faliment din cauza facturilor neplătite sau plătite cu întârziere", se arată pe site-ul Comisiei Europene.
După mai bine de şase ani, această chestiune de viaţă şi de moarte pentru firmele mici şi mijlocii este încă departe de a fi rezolvată, iar printre cei mai "vrednici" semnatari ai condamnărilor se află nimeni altele decât autorităţile centrale sau locale ale statelor europene.
Bloomberg a scris recent că "un număr tot mai mare de firme mici din Europa se plâng de întârzierile mari la plata facturilor" şi prezintă datele ultimului raport privind comportamentul de plată publicat de compania suedeză Intrum Justitia AB (n.a. vezi articolul "Payment Delays Soar as EU's Small Businesses Offer Reality Check").
Din cele 10.468 de firme cuprinse în sondaj, 61% au precizat că li s-a cerut amânarea plăţilor de către clienţi, în condiţiile în care doar 46% au avut astfel de cereri în 2016.
"Sondajul arată că Europa este departe de atingerea obiectivului de a proteja firmele mici în faţa problemelor de lichiditate", mai scrie Bloomberg, care subliniază problema răilor platnici din sectorul public.
Conform datelor preluate de la Intrum Justitia AB, durata medie de plată a facturilor de către instituţiile din sectorul public a crescut până la 41 de zile în 2017, de la 36 de zile în anul precedent, în condiţiile în care durata medie din Grecia este de 103 zile, iar în Portugalia şi Italia de 98 de zile.
Directiva europeană din 2011 trebuia să corecteze această problemă, în condiţiile în care sunt precizate termenele maxime de plată, atât pentru instituţiile şi companiile din sectorul public cât şi pentru companiile private.
Astfel, autorităţile publice trebuie să plătească bunurile şi serviciile achiziţionate în termen de 30 de zile de la emiterea facturii, iar companiile în 60 de zile. Autorităţile publice au nevoie de "circumstanţe excepţionale" pentru a face plăţile la 60 de zile.
Sondajul anual realizat de firma suedeză mai scoate la iveală şi ineficienţa politicii monetare a BCE, în condiţiile în care "doar 13% dintre firme au declarat că dobânzile scăzute le-au determinat să crească investiţiile". Datele preluate de Bloomberg arată că 81% dintre firme au raportat un nivel neschimbat al investiţiilor, iar 5% o scădere a acestora.
"Această evoluţie reprezintă un motiv serios de îngrijorare", a declarat Mikael Ericson, directorul executiv al companiei suedeze, pentru Bloomberg, deoarece "afectează atât creşterea cât şi investiţiile companiilor europene".
Ericson a mai declarat că "asigurarea unor fluxuri stabile de numerar este acum mai importantă decât investiţia pentru creştere". În aceste condiţii, crearea noilor locuri de muncă este, bineînţeles, exclusă.
Mario Draghi, preşedintele BCE, a declarat recent în faţa europarlamentarilor că politica monetară ultrarelaxată, inclusiv relaxarea cantitativă, trebuie menţinută, chiar dacă există numeroase semnale privind redresarea economiei europene.
Cea mai mare parte a firmelor mici şi mijlocii din Europa are nevoie, din păcate, şi de plata la timp a facturilor pentru a supravieţui.
Poveştile lui Mario Draghi nu mai sunt de ajuns.