Firmele vor păstrarea la 10.000 de lei a plafonului plăţilor în numerar

92% din reprezentanţii IMM-urilor consideră că reducerea plafonului de plăţi în numerar între persoane juridice ar putea avea efecte negative, iar 94% susţin că este necesară menţinerea plafonului plăţilor la 10.000 de lei, potrivit unui sondaj al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

Dan Manolescu, secretar de stat MFP, a declarat în aprilie că Ministerul Finanţelor Publice intenţionează să limiteze la 2.000 lei de la 10.000 lei plăţile cu numerar între persoanele juridice.

Preşedintele CNIPMMR, domnul Ovidiu Nicolescu, a recomandat păstrarea la plafonul anterior, de 10.000 lei sau reducerea în anumite condiţii.

Domnia sa a spus ieri, într-o conferinţă de presă: "Valorificând poziţiile membrilor şi respondenţilor sondajului, CNIPMMR susţine necesitatea păstrării plafonului plăţilor în numerar între societăţile comerciale la 10.000 lei pentru IMM-uri sau reducerea în anumite condiţii, având în vedere comisioanele bancare foarte mari, necesitatea reducerii termenelor de încasare a plăţilor şi asigurarea rapidă a lichidităţilor, şi plafoanele similare din celelalte state membre ale Uniunii Europene (UE)".

În paralel, CNIPMMR a propus simplificarea şi promovarea plăţilor bancare ale IMM-urilor. Astfel, reprezentanţii Consiliului au punctat: "Măsurile de simplificare a relaţiilor băncilor cu IMM-urile pe care le propunem vizează: extinderea sistemului de ATM şi POS-uri al sistemului bancar în toate localităţile din ţara noastră, fără nicio excepţie; acordarea de stimulente fiscale societăţilor comerciale, care realizează operaţiuni exclusiv prin bănci; dotarea tuturor unităţilor comerciale/deservire cu POS-uri, pentru a se putea face plată cu card bancar; colaborarea cu sistemul bancar pentru elaborarea unor instrumente de stimulare a IMM-urilor şi simplificarea procedurilor fiscal-contabile de evidentă a operaţiunilor prin bănci".

Reprezentanţii CNIPMMR au precizat că, în domeniul transparenţei şi accesului IMM-urilor la informaţii, la nivelul UE, au fost constatate o serie de nereguli în ceea ce priveşte relaţia întreprinderilor cu sistemul bancar.

"IMM-urile membre CNIPMMR evidenţiază accesul limitat la credite bancare şi dificultăţi în relaţia cu băncile, vizând în mod special lipsa trans-parenţei privind criteriile specific bancare privind cererile de finanţare, birocraţia excesivă, nepublicarea pe site-urile băncilor a informaţiilor complete privind creditarea şi imposibilitatea de a compara uşor costurile creditelor disponibile la diferite bănci", a precizat preşedintele CNIPMMR.

• CNIPMMR salută propunerea de înjumătăţire a impozitului pentru IMM-uri

Propunerea înaintată Ministerului de Finanţe (MFP) de către ministrul delegat pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (IMM) şi Turism, Maria Grapini, care vizează înjumătăţirea impozitului pe venitul IMM-urilor şi microîntreprinderi, la 1,5%, începând cu luna iulie, este o măsură binevenită, potrivit lui Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din Româ-nia (CNIPMMR). Domnia sa a precizat că iniţiativa este îmbucurătoare, întrucât transmite preocuparea Guvernului privind situaţia IMM-urilor, diminuează posibilele efecte negative ale aplicării impozitului de 3% pe veniturile acestora, iar numărul microîntreprinderilor direct afectate de măsura impozitării s-ar reduce. "Salutăm implicarea doamnei Maria Grapini, precum şi iniţiativa realizării de către Ministerul Finanţelor a unui studiu de impact pentru reducerea impozitului pe venitul microîntreprinderilor, de la 3% la 1,5%", a declarat Ovidiu Nicolescu, ieri, în cadrul unei conferinţe.

Reprezentanţii CNIPMMR au formulat o serie de propuneri pentru a fi operaţionalizate în acelaşi timp cu reducerea impozitului. Preşedintele organizaţiei a precizat: "Sunt necesare păstrarea caracterului opţional pentru întreprinderile nou-înfiinţate, păstrarea caracterului opţional pentru întreprinderile cu pierderi în anul curent, dar care au înregistrat profit în cel puţin trei din ultimii cinci ani, introducerea scutirii de plată impozitului pe veniturile microîntreprinderilor care realizează investiţii ce depăşesc nivelul impozitului, precum şi păstrarea caracterului opţional pentru întreprinderile al căror salariu mediu brut este de cel puţin 70% din media câştigului salarial brut din sectorul economic în care îşi realizează preponderent veniturile".