Fitch: România va avea beneficii relativ reduse în urma adoptării euro

România va avea beneficii relativ reduse în urma adoptării euro, la fel ca Cehia, potrivit unui raport al Fitch Ratings, în care se arată că cea mai avantajată va fi Estonia şi cel mai puţin Polonia.

Între statele care vor avea de câştigat de pe urma euro se mai află Bulgaria, Lituania şi Letonia, se arată în studiul "EMU Convergence Report 2010" publicat, ieri, de agenţia de evaluare financiară, anunţă Mediafax.

Agenţia notează că recesiunea mondială a dus la amânarea adoptării euro de către majoritatea statelor membre din Europa Centrală şi de Est, ca urmare a adâncirii deficitelor bugetare şi majorării spreadurilor obligaţiunilor suverane. Excepţia face Estonia, care, potrivit Fitch, va trece la moneda unică în 2011.

Fitch anticipează că Lituania va trece la euro în 2014, România, Bulgaria, Ungaria, Letonia şi Polonia în 2015, iar Cehia în 2016, dar avertizează că ar putea avea loc întârzieri notabile.

Pentru stabilirea beneficiilor relative aduse de trecerea la moneda unică a statelor candidate, Fitch a evaluat mai mulţi indicatori, cărora le-a acordat puncte de la 1 la 8, cifra 1 reflectând avantajul cel mai mare.

România a obţinut 7 puncte pentru finanţare externă, 5 pentru sistemul bancar, 7 pentru flexibilitate reală şi 5 pentru finanţe publice, în timp ce cursul de schimb a primit 7 puncte.

Astfel, România a realizat o medie de 6 puncte, similară cu Cehia.

Estonia s-a clasat cel mai bine, cu un punct, urmată de Bulgaria cu 2 puncte şi Lituania şi Letonia cu 3, respectiv 4 puncte.

Ungaria a primit 5 puncte, în timp ce ultima clasată a fost Polonia, cu 8 puncte.

În raport se mai arată că România îndeplineşte în prezent un singur criteriu din cele necesare pentru adoptarea euro, respectiv cel al datoriei publice ca procentaj din PIB.

Autorităţile române au ca obiectiv intrarea în mecanismul european al ratelor de schimb (ERM2), premergător adoptării euro, în 2012, şi trecerea la moneda unică în 2015.

Fitch consideră că obiectivele sunt realizabile, dar ambiţioase, existând, însă, riscul unor întârzieri notabile.

Deficitul bugetar al României a atins 8,3% în 2009, potrivit estimărilor Comisiei Europene (7,2% din PIB potrivit standardelor româneşti de contabilitate).

Reducerea deficitului bugetar la nivelul de maxim 3% prevăzut în legislaţia europeană va fi de durată, se mai arată în raport.

Potrivit programului de convergenţă care respectă acordul de finanţare încheiat de România cu UE şi FMI, deficitul va ajunge la nivelul de 3% în 2012.

Ţinta de deficit bugetar pentru 2010 prevăzută în acordul României cu FMI este de 5,9% din PIB.

Eurostat, Comisia Europeană şi Fitch anticipează un deficit de 6,3% din PIB (după standarde europene).

Măsurile de reducere a deficitului în perioada 2011-2012 nu au fost stabilite integral, iar perioada prelungită de măsuri de austeritate implică riscuri politice, avertizează Fitch.

Din fericire, nivelul datoriei publice se afla, la sfârşitul anului trecut, la un nivel moderat de 23,7% din PIB, notează agenţia.

Pe lângă echilibrarea finanţelor publice, România mai trebuie să reducă inflaţia şi dobânzile.

De la aderarea la UE în 2007, rata medie anuală a inflaţiei din Româ­nia a fost de 6,2%, cu mult peste media de 2% din cele 15 state mai vechi ale Uniunii, în timp ce randamentul obligaţiunilor pe termen lung a fost de 8,2%, comparativ cu 4,1% în zona euro.

Dacă îngrijorarea privind stabilitatea macroeconomică va determina autorităţile UE să amâne intrarea României în ERM 2, atunci adoptarea euro va avea loc după 2015, consideră Fitch.