FLORIAN NEAGU, BNR: "Sunt multe vulnerabilităţi structurale în economie, care s-au consolidat în ultimul deceniu"

• Mihai Daraban, preşedintele CCIR: "Exportul ţării noastre este realizat de firmele cu capital străin din România" • Florin Dănescu, preşedintele executiv al ARB: "Considerăm că un eventual nou cod comercial ar trebui să reunească toate legile speciale principale referitoare la comerţ" • Gheorghe Ialomiţianu, preşedintele Uniunii Profesiilor Liberale: "Se anunţă că este anul investiţiilor, dar şi investiţiile se bazează pe importuri"

Sunt multe vulnerabilităţi structurale în economia noastră care s-au consolidat, din păcate, în ultimul deceniu, a afirmat, ieri, Florian Neagu, director adjunct la direcţia de Stabilitate Financiară din Banca Naţională a României (BNR), în cadrul conferinţei "Utilitatea unui nou Cod comercial pentru România", organizată de Casa de avocatură Piperea & Asociaţii. Neagu a făcut, practic, o radiografie firmelor din economie, despre care a spus că au nevoie de o recapitalizare echivalentă cu sumele ce ar trebui să intre în România prin PNRR.

Acesta a precizat: "Subiectul (unui nou cod comercial) este şi oportun şi necesar pentru a mai corecta din evoluţiile structurale din economia românească pe care, şi din analizele noastre, le-am identificat şi pentru care ar fi spaţiu destul de amplu în direcţia remedierii. Şi noi la BNR am urmărit să vedem în ce măsură aceste evoluţii între firmele româneşti sunt sustenabile şi am atras de mai multe ori atenţia că măsuri de remediere sunt necesare şi s-a amintit (în conferinţă) de subiectul slabei capitalizări a economiei. Am pregătit nişte statistici pe care le-am ales astfel încât să fie din centralizarea datelor aferente tuturor companiilor din România. Elementele prezentate nu reprezintă estimări sau eşantioane reprezentative ci surprinde întreaga populaţie de firme pentru a surprinde cât mai fidel ce caracteristici structurale se manifestă în ţară. Astfel, firmele din România se finanţează în special din 2 surse: de la acţionari sau asociaţi şi prin datorii comerciale. Este o structură standard caracteristică economiilor dezvoltate însă atunci când ne uităm cu atenţie la detalii se văd nişte nuanţe foarte importante".

Potrivit reprezentantului BNR, în ceea ce priveşte finanţarea prin datorii comerciale, aceasta a crescut semnificativ în valoare nominală, în ultimul deceniu.

"Au ajuns acum la valoarea de 300 de miliarde de lei, cam 30% din PIB. Uitându-ne în dinamică, este însă o scădere importantă. Acum un deceniu, datoriile comerciale reprezentau aproape 45% din PIB. Se ridică întrebarea de ce aceste relaţii comerciale dintre firme cunosc o tendinţă descendentă. Dacă nu cumva gradul de încredere între parteneri cunoaşte o diminuare sau dacă nu cumva această finanţare prin datorii comerciale, deşi la prima vedere pare ieftină, este defapt printre cele mai scumpe. Vedem că rata de neperformanţă la datoriile comerciale este mare. Asta înseamnă că atunci când îţi finanţezi firma prin acest mod ai nişte costuri destul de ridicate. Comparând cu costurile finanţării bancare, rata creditelor neperformante la finanţarea acordată de sectorul bancar este undeva la 6%, în timp ce rata creditelor comerciale neperformante este în prezent mai mult decât dublă. Aceste costuri se adună în activitatea firmelor şi ar putea fi o explicaţie de ce se apelează în scădere la această sursă de finanţare, iar un cod comercial nou ar putea regla din aceste evoluţii. După dimensiune, ne aşteptăm ca firmele cele mai mici să aibă capacitatea mai slabă de a-şi onora obligaţiile comerciale. Asta susţin cifrele, microîntreprinderile au o posibilitate mai slabă de a-şi onora obligaţiile contractuale, însă se pune problema dacă nu cumva este ceva mai adânc acolo. Dacă nu cumva microîntreprinderile, având cea mai mică forţă de negociere în contracte, plătesc până la urmă această forţă mai slabă. După cât timp îşi recuperează firmele creanţele? Se susţine ipoteza de mai înainte. Microîntreprinderile reuşesc să-şi încaseze creanţele după jumătate de an. Celelalte firme după dimensiune, corporaţiile sau întreprinderile mici şi mijlocii, reuşesc semnificativ mai bine să-şi recupereze creanţele, să folosească acele lichidităţi pentru a-şi conduce activitatea, în timp ce microîntreprinderile, care reprezintă mai bine de 95% din populaţia de firme din România, are această dificultate care ar putea explica atunci şi de ce disciplina la plată, capacitatea de a-şi onora datoriile către ceilalţi, este mai dificilă", a spus Florian Neagu.

Acesta a afirmat că un cod comercial care să încerce să vadă dacă cumva trebuie echilibrată această relaţie de putere care există între firme ar fi bine-venit.

• Firmele din economie au nevoie de o recapitalizare echivalentă cu sumele ce vor intra în România prin PNRR, spune Neagu

Cu privire la partea de finanţare prin contribuţia acţionarilor sau asociaţilor, Florian Neagu a afirmat: "Primul mesaj este că avem o economie care are nevoie de o recapitalizare. Pe ultimele două decenii, evoluţia capitalizării economiei româneşti arată că au fost momente, de exemplu 2010 sau 2012, când aproape jumătate din firmele din România erau subcapitalizate, sub nivelul minim cerut de lege, iar nivelul minim nici nu este foarte mare. Din legea 31 se solicita ca pentru SRL-uri să ai minim 200 de lei capital. Nici măcar acest prag minim jumătate din firmele din economie nu au reuşit să-l îndeplinească. Situaţia, în prezent, este în ameliorare. Dar chiar şi aşa mai bine de o treime din firme nu au capitalul minim necesar solicitat de lege care este la praguri modeste. Cât ar trebui să aducă firmele bani pentru a-şi capitaliza companiile şi pentru a funcţiona şi relaţia între părţi în mai bună măsură? Cam 150 de miliarde de lei. Este cam 14% din PIB şi ca o analogie este o sumă aproape de echivalentul a cât ar trebui să primim de la UE prin PNRR. Prin urmare, cam atât ar trebui să aducă acţionarii şi asociaţii în economia românească, o sumă echivalentă PNRR-ului, pentru a ajunge la nivelul minim solicitat de reglementări".

Oficialul BNR a mai notat că cel mai interesat pentru respectarea legislaţiei, în ceea ce priveşte disciplina la plată şi capitalizarea în economie, este statul.

"80% din toate restanţele către stat sunt generate de aceste firme subcapitalizate, iar procentul este relativ neschimbat în ultimii 10-15 ani. Considerăm că s-a cronicizat acest fenomen şi este nevoie de o nouă abordare pentru rezolvarea problemei. Un exemplu: băncile au reuşit să impună o disciplină mai bună în relaţia cu aceste firme subcapitalizate. Ponderea creditelor neperformante generate de firmele subcapitalizate a cunoscut în ultimii ani o scădere, în timp ce ponderea restanţelor la bugetele autorităţilor a rămas aproape neschimbată şi asta la un nivel foarte ridicat. Cronicizarea de care vorbeam este argumentată şi de faptul că firmele care sunt subcapitalizate stau în această situaţie cu anii. Firme care sunt subcapitalizate de mai bine de 10 ani continuă să reziste în piaţă şi sunt cele mai multe. Avem de asemenea nenumărate firme care sunt profitabile, obţin profituri semnificative, dar cu toate acestea nu folosesc profiturile pentru a-şi recapitaliza firmele în condiţiile cerute de lege şi funcţionează în această situaţie de subdimensionare a cerinţelor de solvabilitate cu efecte nefaste asupra partenerilor de afaceri. Că se numeşte statul, bancă sau partener comercial. Aceştia suferă din relaţia cu firmele subcapitalizate. Am calculat necesarul de capitalizare, este de 20 de miliarde. Atât ar trebui să aducă firmele care sunt profitabile dar care preferă să folosească în alte scopuri aceste profituri, deci în loc să le distribuie acţionarilor să capitalizeze (firmele)", a explicat Florian Neagu.

Acesta a punctat faptul că există mari semne de întrebare că scopul firmelor din România este "maximizarea profitului", cum se spune în general.

"Poate fi maximizarea averii asociaţilor sau acţionarilor, sau pot fi din nou elemente de optimizare fiscală.... Dar considerăm că sunt spaţii largi de îmbunătăţire", a spus acesta.

Neagu a adăugat: "Un ultim lucru pe care vreau să-l menţionez: avem o bună pondere de firme care sunt subcapitalizate care au cifră de afaceri zero. Depun în continuare la autorităţi bilanţuri dar nu mai desfăşoară activitate. Aici se ridică problema dacă nu cumva ieşirea de pe piaţă ar trebui îmbunătăţită, poate este prea costisitoare decât să laşi firma inactivă. Şi nu sunt sume reziduale. Cam o treime din necesarul de capitalizare provine de la firme cu cifra de afaceri zero, raportată cel puţin. (...) În 2018, Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială a elaborat o analiză cu privire la capitalizarea economiei şi s-a emis o recomandare către guvern. Guvernul, doi ani mai târziu, a dat o OUG ca să mai diminueze din unele aspecte menţionate. În Parlament, în prezent, există o iniţiativă legislativă, însă noi considerăm că niciuna dintre cele două nu urmăreşte foarte bine concluziile fundamentate ale acestei analize. În prezent, propunerea din Parlament prevede eliminarea oricărui prag, nici acei 200 de lei nu au mai rămas".

Totodată, Neagu a mai spus că fenomenul insolvenţei merită mai multă atenţie şi că BNR consideră că sunt unele lucruri care ar trebui remediate.

"Vedem o deteriorare semnificativă a restanţelor generate de firmele în insolvenţă asupra partenerilor din economie. Atunci când aproape 5% din firme, cele aflate în insolvenţă, generează mai mult de 5% din toate restanţele în economie şi sectorul financiar merită să te apleci mai mult şi mai ales pentru că la nivelul UE sunt aşteptări ca fenomenul insolvenţei să crească semnificativ şi astfel să pună presiune asupra evoluţiilor macro şi sănătăţii sistemelor financiare. Aşa cum este legislaţia insolvenţei în prezent, nu prea ajută firmele să-şi revină, indiferent de faza ciclului economic şi financiar. Odată intrat în insolvenţă nu-ţi mai revii decât într-o pondere foarte scăzută, asta e regula (la noi). Ar trebui revăzut în ce măsură se pot aduce soluţii. De asemenea, durata medie a unei proceduri de insolvenţă este mai ridicată în România comparativ cu media Europei şi Asiei Centrale. Asta costă toţi parteneri. Iar în ultimul rând, gradul de recuperare: te aştepţi să intri în această procedură să recuperezi cât mai mult din business-ul trecut şi să începi pe o altă structură. La noi, gradul de recuperare e în jur de 34%. Media OCDE este mai bine decât dublă şi prin urmare costurile asociate acestei proceduri sunt şi ele pe măsură", a conchis Florian Neagu, directorul adjunct al direcţiei Stabilitate Financiară din BNR.

• Mihai Daraban, preşedintele CCIR: "Avem nevoie de un nou cod comercial"

Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), a afirmat, la rândul său, că relaţiile comerciale din România au nevoie de un nou cod comercial. Daraban a făcut la rândul său o radiografiei a exporturilor româneşti, despre care a spus că sunt mai mult decât majoritar realizate de firme străine active în ţara noastră.

Daraban a precizat: "Avem nevoie de un nou cod comercial în care să ţinem cont de legea 26 a Registrului Comerţului, de legea 31 a societăţilor comerciale, de legea 85 din 2014 a reorganizării şi falimentelor şi, de ce nu, să luăm în considerare absenţa cu desăvârşire a legii holdingului... Sunt multe aspecte care ar trebui resetate. Se vorbeşte de foarte mult timp de necesitatea resetării acestei legislaţii economice dar nu s-a făcut prea mare lucru în acest sens. Şi spuneam colegilor din mass-media că nici măcar un plagiat pozitiv nu ar strica aici pentru că atunci când am avut primul cod comercial, din 1887, el a fost de inspiraţie italiană. La fix 13 ani de la înfiinţarea Camerei de Comerţ. (...) Noi avem nişte teme arzătoare, pe care le-am pus în ultimii ani pe agenda decidenţilor politici din România. Bineînţeles că am fost câteodată ignoraţi, câteodată parţial luaţi în considerare. Am spus mereu că dialogul social cam lipseşte în România. Este un adevăr. (...) Rolul camerelor de comerţ este destul de bine ştiut în lumea civilizată. Din păcate, în România, poate şi pentru că nu am fost asumaţi politic niciodată, Camerele de Comerţ au rămas o formă fără fond deşi beneficiază de o legislaţie proprie, făcută de statul român, nu de o asociere de prieteni".

Preşedintele CCIR a mai spus că există o foarte mare atenţie la nivelul Camerelor de Comerţ la ceea ce înseamnă cheltuirea banului public şi ce înseamnă diplomaţie publică.

"La prima chestiune: am spus şi ne asumăm că dacă s-a vorbit în ultimii 15 ani de justiţie în România, având cele 15 curţi de apel existente, cred că este urgentă resetarea administrativă a României în 15 judeţe pe formatul curţilor de apel existente. Constituţia nu spune nici câte judeţe trebuie să avem, nici dimensiunea lor, ci doar spune că avem judeţe. Cred că resetarea administrativă pentru scăderea cheltuielilor statului este imperios necesară. Un alt subiect care ne preocupă şi este arzător: diplomaţia economică. Dacă la sfârşitul lui 2015, deficitul balanţei comerciale era de 8,37 miliarde de euro, am ajuns doar în 5 ani la 18,36 miliarde de euro. Anul acesta probabil (...) vom depăşi 20 de miliarde de euro deficit al balanţei comerciale. Stimaţi prieteni, multe nu sunt de făcut în domeniul exportului. Din păcate, deşi oficial avem 23.260 de exportatori în România, primii 100 de exportatori realizează 51% din exportul României, iar în primii 100 de exportatori au rămas doar 2 firme româneşti: una cu capital majoritar românesc şi una cu capital 100% privat românesc. În top 500, care realizează 75% din exportul României, sunt 68 de firme cu capital majoritar românesc din care 58 capital 100% românesc, iar în top 1000 care realizează 84% din exportul României avem 192 de companii cu capital majoritar românesc din care 170 cu capital 100% românesc. Iată că trebuie să o spunem: exportul României este realizat de firmele cu capital străin din România. Aceste cifre sunt ale statului, nu ale Camerei de Comerţ", a explicat Daraban.

Acesta a mai spus că pe oficialii CCIR îi preocupă cifra de la import, "pe care nimeni nu vrea să o analizeze, nimeni nu şi-o explică".

"Consumatorul ştie ce vrea. Problema este: venim noi în faţa consumatorului să-i satisfacem acest apetit al mărfurilor din import? Aici nu prea se realizează nimic pentru că diplomaţia românească nu există. O să vedeţi ambasadele din UE ale României înţesate de personal, dar în ţări G20 din afara UE nu existăm. (...) 23% din importul şi exportul nostru, balanţa e echilibrată, este doar cu Germania. (...) În acest cod va trebui o solidaritate a mediului de business cu Camera de Comerţ ca să ne luăm soarta diplomaţiei şi economiei în mâna noastră. Au mai rămas 816 societăţi cu capital de stat în România. Din cele 768.367 care au depus bilanţul la 1 septembrie anul curent pentru anul fiscal 2020. Deci nu mai contează capitalul de stat, totul este aproape privat, şi atunci în mod logic ar trebui ca domeniul privat să preia această atribuţie aşa cum exista în restul ţărilor europene. Să vă dau exemple: toţi ataşaţii comerciali ai Austriei sunt angajaţii Camerei de Comerţ a Austriei; în Germania, toate reprezentanţele economice ale Germaniei în străinătate sunt ale Camerei de Comerţ a Germaniei; în Franţa, Camerele de Comerţ administrează porturi şi aeroporturi. Dacă din astea nu înţelegem nimic înseamnă că trăim de pomană. (...) Deci sunt nişte lucruri clare, sper şi împreună cu mediul de business, să fie înţelese. Să fie introduse în noul cod comercial, inclusiv acest rol al Camerei de Comerţ în această diplomaţie economică. (...) Ca să putem să însemnăm ceva pe hartă depindem de logistică şi de infrastructură şi aşa mai departe. Ca să poţi să ajungi acolo trebuie să scazi cheltuielile statului", a conchis Mihai Daraban, preşedintele CCIR.

• Florin Dănescu, Preşedinte Executiv al ARB: "Toate deciziile într-o democraţie şi într-o piaţă liberă trebuie să ţină seama de partea economică"

Florin Dănescu, preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), a afirmat în intervenţia sa că toate deciziile într-o democraţie şi într-o piaţă liberă trebuie să ţină seama de partea economică. Intervenţia lui Dănescu a făcut referire şi la istoria codului comercial.

Acesta a precizat: "Pentru început, pe scurt: în 1864 avem codul civil după modelul codului civil napoleonian din 1804, astfel această materie s-a dus spre filiera dreptului francez; în 1887 avem codul comercial după modelul codului comercial italian din 1882. Acesta a suferit modificări multiple, ulterior în perioada comunistă codul comercial a fost practic neaplicat deşi nu a fost niciodată abrogat expres. După revoluţia din 1989 codul comercial a fost reactivat însă treptat a fost golit de conţinut prin aplicarea legilor speciale în materie comercială: legea societăţilor comerciale sau legislaţia specială în materie bancară şi de asigurări, legislaţie specială în domeniul insolvenţei, transporturilor, etc. La data de 1 octombrie 2011 a intrat în vigoare noul cod civil. Acesta a unificat două materii, dreptul civil şi cel comercial, în sensul că s-a dorit a fi un cod pentru toate raporturile juridice, atât civile între neprofesionişti, cât şi cele ale agenţilor comerciali. (...) Acesta este motivul pentru care codul comercial a fost abrogat, mai ales că rămăsese foarte puţin din el, în practică mai aplicându-se doar câteva texte din materia obligaţiilor comerciale. Au rămas însă în vigoare toate legile speciale în materie comerciali".

Potrivit lui Dănescu, discuţiile din jurul unui nou cod comercial au apărut de când a intrat în vigoare noul cod civil, deoarece comerţul nu a dispărut odată cu abrogarea codului comercial şi nici dreptul comercial nu a dispărut ca materie de studiu.

"Considerăm că un eventual nou cod comercial ar trebui să reunească toate legile speciale principale referitoare la comerţ, adică să realizeze o sistematizare a legislaţiei în materie comercială. În ceea ce priveşte legislaţia financiar-bancară, a asigurărilor, a pieţelor de capital, aceasta este foarte tehnică, stufoasă, cu o puternică componentă europeană la nivelul directivelor şi a supravegherii financiare şi bancare. Credem că a răscoli toată această legislaţie presupune un efort extraordinar şi de lungă durată (...) mai ales având în vedere directivele şi regulamentele care se succed extrem de repede pe zona financiară. În opinia noastră, dacă ar fi să se discute despre o asemenea modificare a legislaţiei în sectorul financiar bancar, considerăm că ar fi de reţinut următoarele elemente: unificarea legislaţiei din sectorul financiar-bancar să se facă nu printr-un cod comercial, ci distinct, după modelul francez, după un cod monetar şi financiar. Acesta ar putea să se realizeze prin implicarea mediului financiar-bancar, a Băncii Naţionale a României, a Autorităţii de Supraveghere Financiare şi a Asociaţiei Române a Băncilor. Din punctul nostru de vedere am aprecia că mai practic şi mai util ar fi să se perfecţioneze legislaţia existentă. Codul comercial nu va putea să acopere decât un mic fragment din ansamblul uriaş legislativ care este prezent în funcţiune", a spus oficialul ARB.

Dănescu a mai spus că "modificarea este o activitate legislativă extrem de complexă şi presupune decenii de muncă".

"La codul civil s-a început să se lucreze din anul 1997. Elaborarea unui cod comercial sau a unui cod economic şi adaptarea la realitate este un drum lung care va fi pavat cu transpunerea de noi directive în legislaţia naţională şi regulamente de directă aplicare. Iar pentru mediul de afaceri în general considerăm că sunt mai importante calitatea legii şi predictibilitatea acesteia şi nu modificarea în sine. Considerăm că este extrem de importantă consultarea mediului de afaceri pentru ca legislaţia să răspundă unor nevoi reale şi nu doar celor intelectuale sau politice", a adăugat Dănescu.

• Gheorghe Ialomiţianu, preşedintele Uniunii Profesiilor Liberale: "80% dintre IMM-uri nu au acces la credite"

La rândul său, Gheorghe Ialomiţianu, preşedintele Uniunii Profesiilor Liberale (UPL), a spus că 80% dintre IMM-uri nu au acces la credite. Acesta a mai spus că până şi investiţiile se bazează pe importuri.

Acesta a precizat: "Deficitul comercial este în continuă creştere şi a ajuns la 7 luni la 13 miliarde de euro. Ce înseamnă: foarte mulţi spunem că ce importanţă are că facem import. Eu ca economist şi finanţist trebuie să fiu îngrijorat. Şi Banca Naţională trebuie să fie îngrijorată, şi Guvernul, pentru că este dependenţă faţă de exterior. Finanţăm locurile de muncă din străinătate. Banii nu rămân în economie, decât pe un drum foarte scurt, la comercianţi care fac import. Nu se rostogolesc banii în economie. Nu avem valoarea adăugată şi nu putem să avem salarii mari. Consumul se bazează pe import şi mulţi spun că nu avem creştere economică. Avem, stimulată de consumul bazat pe import. Şi mai grav este însă că se anunţă că este anul investiţiilor, dar şi investiţiile se bazează pe importuri. Nu ştiu ce mai producem. Iar aici trebuie ca mediul de afaceri, împreună cu instituţiile statului, să vină cu o strategie să modificăm modelul de creştere economică. Să sprijinim producţia internă. Iar prin acel PNRR mă aşteptam să fie sprijinit mediul de afaceri. (...) Acum ce vedem: nişte firme care măresc zilnic preţurile la energie şi gaze şi nu le mai să oprească nimeni, eu ştiu că era o presiune din partea acestor firme când eram ministru de finanţe (2009-2010 - n.r.) şi vine statul să spună că acordă nişte compensaţii. S-ar putea să dea tot bugetul şi să nu fie suficient pentru că nu este o concurenţă loială între cumpărător şi vânzător. Atunci trebuie oprit pe termen scurt şi cu o strategie ca să funcţioneze în condiţii de concurenţă. Altfel se va mări, statul va da nişte bani şi multe firme vor da faliment. Se avantajează o zonă în dezavantajul altei zone. Şi vorbim de multe firme. Trebuie intervenit atunci când sunt derapaje".