FLORIN JIANU, CNIPMMR: "Ne este teamă că la un moment dat va fi mai interesant să lucrezi la stat decât în mediul privat"

Creşterea salariilor personalului plătit din fonduri publice ar putea periclita aplicarea măsurilor destinate mediului de afaceri introduse prin noul Cod fiscal de la 1 ianuarie 2016, a declarat, ieri, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Florin Jianu, într-o conferinţă de specialitate.

Domnia sa a spus: "Ne este teamă că la un moment dat va fi mai interesant să lucrezi la stat decât să lucrezi în mediul privat. Mărirea salariilor în mediul public trebuie făcută după modele europene, să fie corelată cu productivitatea muncii, iar organizaţiile patronale să fie consultate în ceea ce priveşte creşterea salariului minim. Să se efectueze acel test IMM cu privire la impactul măririi salariului pentru că s-ar putea să nu mai găseşti oameni dispuşi să lucreze în economia reală, în industrie spre exemplu. Am solicitat premierului Dacian Cioloş să nu intervenim asupra salariilor timp de un an, să vedem că acest Cod fiscal nou se aşază, să vedem impactul lui în economie".

Acesta a precizat că Guvernul Cioloş nu a ieşit, încă, public cu măsuri de susţinere a mediului de afaceri: "Guvernul a căzut în capcana discuţiilor pe salarizarea personalului din mediul public. S-a început de la o cerută, dorită, nevoie de regândire a salarizării în zona salariilor publice. Aici existau patru mari probleme. Mărirea succesivă a salariului minim de-a lungul anului a decalat câteva clase salariale. În cadrul aceleiaşi instituţii pentru aceeaşi funcţie erau plătiţi diferit angajaţii. De asemenea, pentru aceleaşi studii, aceeaşi pregătire, oamenii erau plătiţi în mod diferit. Acestea erau problemele pe care legea şi le-a propus să le abordeze, în ultimă instanţă. Aşa cum a trecut, a ajuns să reglementeze un singur domeniu, acela al sănătăţii şi să propună o reglementare minoră pentru educaţie".

Referitor la salarizarea personalului plătit din fonduri publice, CNIPMMR solicită luarea în considerare a unor aspecte privind respectarea ţintei de deficit bugetar de sub 2% din PIB pentru bugetul de stat pe 2016, respectarea principiilor responsabilităţii şi a precauţiei, necesitatea reducerii fiscalităţii asupra mediului de afaceri, fără instituirea de noi poveri fiscale pentru întreprinzători şi fără creşterea contribuţiilor de asigurări de sănătate, corelarea salariilor bugetarilor cu salariile din industrie, potrivit bunelor practici europene.

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România consideră necesară respectarea unor etape în reforma salarizării bugetarilor, potrivit Agerpres. Reprezentanţii CNIPMMR susţin elaborarea şi adoptarea unei legi unitare a salarizării bugetarilor, cu consultarea inclusiv a reprezentanţilor confederaţiilor patronale reprezentative, stabilirea măsurilor de creştere a salariilor bugetarilor corelat cu evoluţia economiei, corelarea salariilor bugetarilor cu salariile din industrie, astfel încât salariile din sectorul public să nu fie mai mari decât salariile din sectorul privat, pentru a preveni apariţia unor discrepanţe nejustificate, generatoare de multiple efecte negative (inflaţie, falimente sau necompetitivitate la export). Stabilirea salariilor bugetarilor trebuie făcută, conform CNIPMMR, în cadrul unor limite minime şi maxime, pentru fiecare post, cu obligaţia plăţii salariului minim corespunzător postului şi cu criterii obiective de acordare în fiecare lună sau trimestru a sumelor peste nivelul minim, în funcţie de responsabilităţile postului, munca efectiv depusă, cantitatea şi calitatea acesteia.