FLORIN JIANU, PREŞEDINTELE CNIPMMR:  "Doar trei din zece întreprinzători din România au luat măsuri pentru implementarea GDPR"

• Jianu: "Implementarea prevederilor GDPR presupune un cost mediu de aproximativ 900 de euro pentru fiecare companie"

• Proiectul "Investeşte în tine", propus de Guvern, ridică numeroase semne de întrebare, consideră Florin Jianu

Implementarea prevederilor Regulamentului General Privind Protecţia Datelor (GDPR), care a devenit obligatoriu începând cu data de 25 mai 2018, la nivelul întregii Uniuni Europene, presupune un cost mediu de aproximativ 900 de euro pentru fiecare companie, a estimat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

Regulamentul menţionat priveşte protecţia persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.

Domnul Jianu a precizat că CNIPMMR a realizat un sondaj pentru a vedea, exact, dacă IMM-urile sunt pregătite pentru această directivă, dacă au implementat-o şi care sunt problemele pe care le-au întâmpinat din acest punct de vedere.

Sondajul a fost derulat în perioada 30 mai - 4 iunie 2018, pe un eşantion de 210 respondenţi, dintre care 51,4% microîntreprinderi, 21,6% întreprinderi mici, 18,9% întreprinderi mijlocii şi 8,1% ONG-uri şi alte forme juridice. Conform sondajului menţionat, 79,4% dintre întreprinzătorii respondenţi au spus că deţin informaţii depre GDPR, însă doar trei din zece întreprinzători au adoptat măsuri pentru implementarea acestuia, ceilalţi şapte din zece răs-punzând că nu au făcut acest lucru sau că urmează, în timp ce 86% dintre aceştia susţin că au întâmpinat probleme în implementarea GDPR.

Sondajul mai arată că 97,4% dintre respondenţi găsesc amenzile prevăzute pentru nerespectarea regulamentului GDPR (20 de milioane de euro sau 4% din cifra de afaceri) exagerat de mari sau disproporţionate, acelaşi număr de antreprenori fiind de părere că autorităţile publice competente nu au asigurat măsuri corespunzătoare pregătirii implementării GDPR, în ţara noastră.

Florin Jianu a afirmat că se impun măsuri pentru a sprijini IMM-urile în aplicarea acestei directive europene, a cărei neconformare generează amenzi uriaşe, declarând: "Propunerile CNIPMMR privind susţinerea IMM-urilor sunt următoarele: măsurile din GDPR să fie incluse în Legea Prevenţiei, să existe o perioadă de conformare ca să poată fi aplicate mai uşor de către întreprinzători; fondurile europene din Programul Operaţional de Competitivitate (care se referă şi la latura de digitalizare a mediului de afaceri) trebuie să se concentreze şi asupra costurilor pe care le presupune implementarea măsurilor prevăzute de GDPR; instituţiile statului trebuie să fie mai active în ceea ce înseamnă informarea (prin elaborarea de ghiduri privind aplicarea GDPR şi consiliere pentru IMM-uri în acest sens).

Subliniem că statul trebuie să se implice prin mecanismele pe care le are, precum Legea Prevenţiei ori campanii de conştientizare, spre a le pune la dis-poziţia întreprinzătorilor".

• Florin Jianu: "În opinia CNIPMMR, creditele din proiecul «Investeşte în tine» se apropie de conceptul de credite pentru nevoi personale"

Guvernul a prezentat, la data de 29 mai, programul "Investeşte în tine", una dintre propunerile sale recente care are ca scop acordarea de credite tinerilor cu vârste între 16 şi 26 de ani, dar şi persoanelor între 26 şi 55 de ani, a anunţat, ieri, Florin Jianu, menţionând că împrumuturile se acordă cu dobândă zero, pe o perioadă de zece ani (incluzând perioada de graţie, care va fi cel puţin egală cu perioada studiilor, dar nu va depăşi cinci ani).

Preşedintele CNIPMMR a declarat: "Creditele acordate tinerilor între 16 şi 26 de ani sunt în valoare iniţială de 40.000 de lei (şi pot fi extinse cu încă 20.000 de lei, dacă beneficiarul este angajat sau dacă se angajează în perioada derulării programului).

Creditele acordate persoanelor între 26 şi 55 de ani sunt în valoare iniţială de 35.000 de lei (şi pot fi extinse cu încă 20.000 de lei, dacă beneficiarul este angajat sau dacă se angajează în perioada derulării programului)".

Domnul Jianu a mai precizat că garanţia statului este de 80%, prin Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), iar diferenţa de 20% poate fi garantată de către beneficiar sau de către un codebitor, dacă beneficiarul nu este angajat.

CNIPMMR consideră, însă, că aces-te credite se apropie mai mult de conceptul de credite pentru nevoi personale, întrucât în cadrul programului sunt acoperite cheltuielile beneficiarului (sau ale membrilor familiei acestuia) pentru educaţie (plata cursurilor de specializare, calificare, pregătire profesională, taxă de studii aprofundate - master, doctorat etc., plata cărţilor şi a rechizitelor, plata chiriei ş.a.); cultură (abonamente culturale la cinema, teatru, operă, bibliotecă, muzee etc.); sănătate (medicamente, analize medicale, servicii dentare, intervenţii chirurgicale care nu sunt acoperite de Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate); echipamente sportive de uz personal; o parte din construcţia sau achiziţia unei locuinţe ş.a.m.d.

De asemenea, conform domnului Jianu, bugetul programului a fost anunţat la un miliard de lei.

Totodată, CNIPMMR a identificat şi unele probleme în ceea ce priveşte prevederile acestui proiect.

"În primul rând, nu este clar de ce sunt incluse în program şi categoriile de persoane cu vârste între 26 şi 55 de ani (în alte ţări unde există programe similare, aceste credite se adresează exclusiv tinerilor şi domeniului educaţiei, plus că există, deja, fonduri europene destinate conversiei şi reconversiei profesionale, calificării şi recalificării profesionale ş.a.). În al doilea rând, în descrierea programului apare că şi şomerii sunt categorii eligibile, iar în ceea ce priveşte cheltuielile decontabile, aici intră activităţile de fitness sau înot ori intervenţiile de chirurgie plastică, spre exemplu.

De asemenea, nu este clar cum va garanta o persoană de 18 ani, care cel mai probabil nu are bunuri în proprietate, diferenţa de 20% din valoarea creditului şi, totodată, nu este reglementat nici aspectul care ţine de coplătitor (dacă acesta trebuie să fie o persoană angajată sau nu). Mai mult, nu înţelegem cum se decontează cheltuielile pe bază de factură proformă, care nu este recunoscută ca document financiar-cotabil. (...) Totodată, nu este clar ce se va întâmpla cu bunurile, achiziţionate din aceşti bani, şi care pot fi vândute ulterior", a adăugat Florin Jianu.

Un alt aspect semnalat de domnia sa este acela potrivit căruia, în statele unde astfel de programe există, deja, precum Olanda sau Marea Britanie, cheltuielile sunt destinate doar persoanelor cu vârste până în 30 de ani şi spre a fi folosite doar în domeniul educaţiei, nedepăşind cuantumul de 800-1000 euro, lunar, decontarea efectuându-se, de asemenea, lunar.

Astfel, CNIPMMR propune ca sistemul menţionat să preia modelul celor din alte state, care au făcut din aceste programe exemple de bune practici.