FLORIN SPĂTARU, MINISTRUL ECONOMIEI - DECLARAŢII ACORDATE ZIARULUI BURSA: "Salrom, posibil să fie listată la BVB în primăvara anului viitor"

Salrom, singurul producător de sare al României şi în acelaşi timp compania care va reîncepe producţia internă de grafit, ar putea fi listată la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) în perioada aprilie-mai 2023, a declarat Florin Spătaru, ministrul Economiei, în cadrul unui interviu acordat ziarului BURSA. Potrivit acestuia, Ministerul Economiei analizează, în prezent, metode de atragere a resurselor financiare pentru companiile din portofoliul Ministerului, altele decât împrumuturile de la bănci.

Florin Spătaru ne-a precizat: "La Salrom, acţionarul minoritar îşi doreşte listarea, vânzarea pachetului de acţiuni, iar noi discutăm cu ei ca să realizăm un astfel de demers. De asemenea, sunt şi alte companii în care avem acţionari minoritari care îşi doresc să fie listaţi. Ce observăm este că pe o anumită zonă, în special în procesarea acestor resurse minerale sau extracţia de resurse minerale, avem rezultate pozitive, dar care vor trebui să se regăsească de asemenea şi în planurile investiţionale pe care dorim să le facem pentru că este important să asigurăm sustenabilitatea acestui demers. Totodată, ne uităm foarte serios la posibilităţi de atragere a resurselor financiare pentru investiţii şi pe alte companii din portofoliul Ministerului Economiei, cum este cazul Plafarului de exemplu, unde ne gândim să vedem cum putem să aprobăm un plan de afaceri, un plan de dezvoltare a companiei şi atragerea de resurse financiare prin alte metode decât împrumuturile de la bancă. (...) Salrom este compania cu care vom putea finaliza un astfel de proces (de listare - n.r.). Din graficul care mi-a fost prezentat, Salrom ar putea fi listată undeva în luna aprilie-mai anul viitor".

Ministerul Economiei are numeroase companii sub autoritatea sa, printre care 25 din industria de apărare, 15 din industria resurselor minerale şi alte 12 din sectoare diverse. Societatea Naţională Plafar S.A., menţionată de ministrul Florin Spătaru, este deţinută în proporţie de 51% de Minister şi are ca obiectiv de activitate "exploatarea ecologică a plantelor medicinale şi aromatice din flora spontană şi cultivată" şi o cifră de afaceri de 9,31 milioane de lei pentru 2020.

În acelaşi timp, la Salrom statul român, prin Ministerul Economiei, deţine tot 51%, compania înregistrând în 2019, înainte de pandemie, o cifră de afaceri de 380,78 milioane de lei, respectiv un profit net de aproape 77 milioane de lei. Anul trecut, compania a avut o cifră de afaceri de 364,93 milioane de lei şi un profit de 60,19 milioane lei.

Amintim că la conferinţa BURSA "Piaţa financiar-bancară, la graniţa dintre pandemie şi război", eveniment organizat în data de 28 iunie, Călin Meteş, directorul general adjunct pentru investiţii al Franklin Templeton Bucureşti şi în acelaşi timp managerul de portofoliu adjunct al Fondului Proprietatea (FP), a afirmat că FP are ca obiectiv listarea companiei Salrom anul viitor, după finalizarea aducerii la bursă a Hidroelectrica.

Acesta a declarat: "Suntem acţionar cu 49% şi avem un acord încă de anul trecut cu Ministerul Economiei pentru listare. Se lucrează la acest proces şi putem afirma că şi aici avem parte de sprijin din partea Ministerului (Economiei) şi compania în aceste momente face demersurile necesare pentru a selecta auditorul financiar pentru a avea evaluate situaţiile financiare pe ultimii 3 ani, să fie auditate după sistemul IFRS. Ca timeline şi obiectiv avem în vedere listarea companiei anul viitor, după ce Hidroelectrica va fi listată la bursă".

Totodată, ministrul Economiei Florin Spătaru a mai afirmat în cadrul interviului că are ca obiectiv inclusiv revitalizarea industriei interne de apărare.

"Am găsit în industria de apărare aproape 200 de milioane de lei, bani de investiţii care au fost daţi către companii şi care nu au fost cheltuiţi. (...) Eu am venit şi am prevăzut în bugetul de stat (alte) 200 de milioane de lei investiţii pentru industria de apărare care, în acest moment, pe baza notelor de fundamentare, aprobate, se vor regăsi în investiţii efective în aceste companii. Din industria privată ştiu următorul lucru: în momentul în care ai prevăzut un buget de investiţii nu este suficient doar să aloci banii. Important este ca investiţiile să se facă şi să se regăsească în lanţul de producţie. Am venit cu această procedură: bugetare, notă de fundamentare pentru a vedea efectiv care este avantajul unei astfel de investiţii şi după aceea demarare. Realizarea acestor investiţii în companiile respective va fi unul din indicatorii de performanţă pentru managementul acelor companii. Mi se pare logic să fac chestia asta şi am şi spus-o: cei care nu vor avea capabilitatea de a realiza aceste investiţii cred că nu au ce să caute la nivel managerial în acele companii", a spus ministrul.

• Ministrul Economiei: "Strategia pentru industria de apărare urmează să fie finalizată în cursul acestui an şi propusă CSAT"

Florin Spătaru ne-a mai spus: "Primul proiect este revitalizarea capabilităţii de producţie a pulberilor. (...) Pot să vă spun că suntem în proces şi vom vedea, relativ curând faţă de un proces normal, că vom începe să producem. Acolo este alocată o sumă destul de importantă pentru un astfel de demers. De asemenea, dorim retehnologizarea acestor fabrici pentru a putea deveni competitive pe piaţă. Dar în acelaşi timp, cu conştientizarea sau realizarea lanţului de producţie la nivelul tuturor companiilor din industria de apărare. Pentru că dacă nu realizezi că această industrie de apărare a fost creată pe un anumit mecanism şi începi să demontezi, nu vei avea succes. Tocmai de aceea, noi, la Ministerul Economiei, am demarat procesul de actualizare a strategiei pe industria de apărare care urmează să fie finalizată în cursul acestui an şi propusă CSAT-ului pentru a o putea implementa cât mai repede".

Acesta a mai precizat că are în vedere o aliniere a programelor investiţionale ale companiilor de apărare din portofoliul Ministerului Economiei cu obiectivele de înzestrare ale Ministerului Apărării Naţionale.

"Împreună cu ministrul Apărării Naţionale am semnat un ordin comun prin care am creat acel grup tehnic comun prin care vom putea alinia programele investiţionale şi de dezvoltare ale companiilor din industria de apărare cu obiectivele Ministerului Apărării Naţionale. Este un demers pe termen lung, dar care trebuie să ducă la o aliniere corespunzătoare. Nu vă pot spune ce au făcut miniştrii anteriori, dar cred că prin paşii pe care noi i-am făcut în acest moment vom avea obiective comune - Ministerul Apărării Naţionale-Ministerul Economiei - şi Ministerul Economiei îşi asumă planurile de investiţii pentru a realiza capabilităţi de producţie şi de mentenanţă în linie cu necesităţile Ministerului Apărării Naţionale, iar acesta este un plan multianual", a afirmat Florin Spătaru.

• Ministrul Economiei: "Soluţia pentru economia românească o reprezintă investiţiile"

Întrebat despre riscul ca România să se confrunte cu o recesiune în perioada următoarelor trimestre, având în vedere inflaţia galopantă, creşterea negativă a PIB din SUA din primele două trimestre ale anului şi stagflaţia din zona euro din ultimele patru trimestre, ministrul Economiei a afirmat: "Haideţi să ne uităm pe cifre: România are o creştere semnificativă în atragerea de investiţii străine. Este un fapt. În al doilea rând, România are printre cele mai mari creşteri economice pe cele două trimestre. E un alt fapt. Da, companiile din România au probleme pe lanţurile de aprovizionare, au probleme cu creşterile preţurilor la energie. Dar, pe de altă parte, România a făcut câţiva paşi în asigurarea programelor investiţionale care să facă această transformare (economică şi de reindustrializare). Soluţia pentru economia românească o reprezintă investiţiile: făcute la timp, corect, pentru a îndeplini acel obiectiv final. Prin Ministerul Economiei mediul de afaceri românesc are o portavoce în evidenţierea obiectivelor şi provocărilor pe care le are. Şi credem că, cel puţin în mandatul meu, acesta este una dintre marile realizări, că mediul economic s-a întors către sectorul public, către Ministerul Economiei şi putem să identificăm problemele pe care le avem şi putem interveni. Ce pot să spun este că acest trend investiţional nu poate duce decât la asigurarea sustenabilităţii şi a unei economii durabile la nivelul ţării noastre. Este adevărat că nu este un parcurs uşor, este adevărat că nu totul este roz într-un astfel de demers, dar pe de altă parte este măsura necesară pe care putem să o luăm şi pe care putem să o încurajăm în această transformare industrială. Din consultările pe care le avem şi din feed-back-ul pe care îl avem, schema (de atragere de investiţii în industria prelucrătoare) de 300 de milioane (de euro) cred că este unul din cele mai bune instrumente pe care România îl pune la dispoziţie mediului de afaceri pentru investiţii".

În cadrul conferinţei BURSA din 28 iunie, ministrul Economiei a afirmat că "o astfel de schemă de ajutor de stat pentru industria prelucrătoare nu a existat în ultimii 30 de ani în ţara noastră". Schema de ajutor de stat pentru industria prelucrătoare este parte din strategia de atragere a investiţiilor străine şi de asigurare a unei măsuri de sprijin pentru investiţiile din ţara noastră adoptată în acest an de Guvern.