FMI are încredere în noi, dar este îngrijorat

Fondul Monetar Internaţional are încredere în continuarea procesului de convergenţă către UE a ţării noastre, dar este îngrijorat de evoluţiile economice înregistrate anul trecut.

Analistul economic Florian Libocor consideră că observaţia FMI privind continuarea covergenţei către UE şi efectul aferent privind încrederea în perspectiva ţării noastre sînt pertinente. În schimb, domnul Libocor apreciază că oficialilor FMI le scapă un mic amănunt: dacă eliminăm surplusul agricol din 2004 (care oricum nu a putut fi fructificat, dar care a deteriorat raportările ulterioare) vom observa că ritmul de creştere a economiei s-a menţinut în limitele anticipate de autorităţi - 5%/6%. Prin urmare, Florian Libocor consideră că a avut loc mai degrabă a corecţie a erorii din 2004 şi estimează pentru 2006 o creştere economică de 5,1%.

La rîndul său, Florin Cîţu, analist şef în cadrul ING Bank, estimează că la finele anului creşterea economică va fi de 3,4% - 3,8% şi de 4% - 4,5% anul viitor.

• FMI ne cere să accentuăm procesul de dezinflaţie

Fondul apreciază că procesul de dezinflaţie şi-a redus considerabil ritmul, iar deficitul de cont curent s-a majorat. Însă, Florian Libocor consideră că ritmul procesului de dezinflaţie este evaluat greşit de FMI. Domnia sa ne-a declarat: "Îmi menţin părerea conform căreia a avut loc o consolidare a dezinflaţiei".

Provocarea imediată pentru BNR este consolidarea încrederii populaţiei în angajamentul asumat faţă de regimul de ţintire a inflaţiei, susţine misiunea FMI în ţara noastră.

Este puţin probabil ca reducerea inflaţiei la nivelul ţintei BNR de 5% la sfîrşitul anului 2006 să fie fezabilă, avînd în vedere impactul derapajelor recente asupra aşteptărilor inflaţioniste, precum şi impactul întîrziat al relaxării monetare şi al creşterilor salariale din a doua jumătate a anului 2005, au adăugat specialiştii FMI. În plus, majorările programate ale unor preţuri administrate ar putea să adauge încă 2,5-3 puncte procentuale la rata inflaţiei din acest an. În lipsa unor măsuri imediate, situarea ratei inflaţiei la sfîrşitul anului 2006 cu mult peste ţintă este probabilă şi este deja încorporată în aşteptările operatorilor. FMI recomandă majorarea ratelor dobînzilor de politică monetară şi a dobînzii efective de sterilizare pentru a semnala prevalenţa inflaţiei în raport cu alte considerente.

Domnul Libocor apreciază că se poate lesne observa că, în ultimii cinci ani, reducerea dobînzii a fost însoţită de reducerea inflaţiei (în ciuda momentelor în care, după o reducere consistentă, dobînzile au fost majorate după care au reintrat pe un trend descres-cător). Florian Libocor atrage atenţia că dobînzile reper au fost, în ultimii cinci ani, dobînda de politică monetară a BNR pentru depozitele la o lună (aşa cum a fost ea definită şi redefinită) şi dobînda aferentă depozitelor la trei luni. Prin urmare, nu putem să discutăm despre o piaţă a certificatelor de stat pentru economia românească şi nici despre o curbă a randamentelor. Toate acestea explică deviaţia dobînzilor din ultimele trei - patru luni ale anului precedent, susţine domnul Libocor.

În opinia misiunii FMI, încă este loc pentru aprecierea suplimentară a monedei naţionale, în condiţiile în care această apreciere nu conduce la situarea ratei inflaţiei sub limita inferioară a intervalului de fluctuaţie. Mai mult, FMI susţine că orice intervenţie trebuie pe deplin sterilizată şi orientată către reducerea volatilităţii excesive pe piaţa valutară decît pe menţinerea sub control a tendinţei pe termen mai îndelungat.

Faptul că "orice intervenţie trebuie pe deplin sterilizată" nu implică participarea exclusivă a BNR la sterilizare, susţine domnul Libocor. Domnia sa a explicat că, dimpotrivă, afirmaţia FMI ar trebui privită prin prisma îmbunătăţirii mixului de politici monetar-fiscale, ceea ce presupune, printre altele, şi ca Trezoreria Statului să-şi asume, şi prin urmare, să îşi joace rolul pe care îl are.

Aprecierea monedei naţionale trebuie văzută în corelaţia cu ritmul de creştere a economiei (aprecierea monedei trebuie să survină ca urmare a dezvoltării economiei în care circulă acea monedă), însă aprecierea leului a survenit ca urmare a intrărilor de valută în ţară.

Florin Cîţu consideră că leul se poate aprecia în termeni nominali cu cel mult 6% (decembrie/decembrie) fără să pună în pericol evoluţia economiei. Domnia sa ne-a explicat că ritmul de apreciere a monedei naţionale nu ar trebui să depăşească ritmul de creştere a productivităţii ca să nu dis-trugă economia.

FMI a apreciat însă privatizările de succes şi reformele din sectorul energetic, realizate de autorităţi, dar a menţionat şi întîrzierile din alte domenii ale reformei structurale.

Florian Libocor spune că este de aşteptat ca privatizările şi reformele realizate pînă acum să coincidă cu o reducere a arieratelor şi a nivelului preţurilor administrate din economie. Altfel, trebuie să redefinim cuvîntul succes, avertizează domnul Libocor.