FMI: Creştere economică de 3,3% la nivel global în 2025

Fondul Monetar InternaţionaI estimează o creştere economică globală de 3,3% în 2025, o valoare constantă dar sub media istorică, într-un context de datorii publice ridicate, a afirmat, potrivit unui comunicat de presă emis de instituţia internaţională, Kristalina Georgieva, directorul general al FMI, la reuniunea miniştrilor de finanţe şi guvernatorilor băncilor centrale din cadrul G20, eveniment desfăşurat astăzi în Cape Town, Africa de Sud. Şefa FMI a menţionat divergenţele economice care se adâncesc între regiuni, cu o creştere puternică în SUA, o revenire mai lentă în Uniunea Europeană şi performanţe economice similare anului trecut în pieţele emergente şi economiile în dezvoltare. Potrivit domanie Georgieva, inflaţia globală continuă să se tempereze, susţinută de o scădere graduală a pieţei muncii şi a preţurilor la energie. Cu toate acestea, incertitudinea privind politicile economice rămâne ridicată, având în vedere schimbările semnificative din politicile Statelor Unite şi ale altor naţiuni, inclusiv în domenii precum comerţul, fiscalitatea şi reglementările economice.

Având în vedere că prognozele de creştere economică sunt la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii, directorul general al FMI a subliniat importanţa elaborării unor politici care să susţină o creştere economică durabilă. De asemenea, ea a spus că, pentru băncile centrale, obiectivul principal rămâne restabilirea stabilităţii preţurilor, în timp ce trebuie să sprijine activitatea economică şi ocuparea forţei de muncă. Din punct de vedere fiscal, majoritatea ţărilor trebuie să adopte măsuri pentru a asigura sustenabilitatea datoriilor publice şi pentru a reconstrui rezervele financiare.

Un alt aspect esenţial este implementarea unor reforme structurale ambiţioase pentru creşterea productivităţii. Aceste reforme includ, printre altele, reducerea birocraţiei şi promovarea concurenţei, stimularea antreprenoriatului, consolidarea sistemelor educaţionale şi reglementări inteligente care să favorizeze adoptarea tehnologiilor emergente, cum ar fi inteligenţa artificială.

Pe lângă reformele interne, Kristalina Georgieva a subliniat că multe ţări nu pot acţiona singure. Sprijinul extern este esenţial pentru implementarea reformelor, fie prin dezvoltarea capacitaţii instituţionale, fie prin asistenţă financiară concesională şi atragerea fluxurilor private de capital.

Un alt subiect critic abordat la reuniunea G20 din Africa de Sud a fost problema datoriilor suverane. Unele ţări vor avea nevoie de restructurarea datoriilor, în timp ce altele se confruntă cu costuri ridicate ale dobânzilor şi nevoia de refinanţare, ceea ce limitează investiţiile în sectoare esenţiale precum educaţia, sănătatea şi infrastructura, susţine Kristalina Georgieva.

Ea a arătat că FMI joacă un rol esenţial în menţinerea stabilităţii macroeconomice globale, oferind asistenţă tehnică, consultanţă de politici şi finanţare acolo unde este necesar. Georgieva a reafirmat angajamentul FMI de a sprijini ţarile membre în atingerea prosperităţii şi stabilităţii economice durabile, inclusiv prin analize privind sustenabilitatea datoriilor, iniţiative pentru restructurarea datoriilor suverane şi parteneriate internaţionale pentru soluţionarea provocărilor economice globale.