FMI ne interzice dezvoltarea!

• Fondul Monetar Internaţional vrea un deficit bugetar de doar 2,5% din PIB pe următorii patru ani, în timp ce autorităţile noastre ar dori un deficit total de 9%

• Strategia fiscală dă bătăi de cap autorităţilor, pentru că trebuie să facă rost de aproape 5 miliarde de euro ca să se încadreze în deficitul cerut de FMI

• Premierul Tăriceanu şi-a schimbat brusc programul luni seară, renunţînd la deschiderea şedinţei bursiere de ieri, ca să participe la o întîlnire cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, pe tema strategiei fiscale

• Oamenii de afaceri critică lipsa de transparenţă a autorităţilor

În mod normal, Guvernul ar fi trebuit să anunţe încă de săptămîna trecută dacă vor fi modificări fiscale de la 1 ianuarie 2006, căci Codul Fiscal prevede comunicarea şi dezbaterea lor înainte cu şase luni.

Numai că Guvernul nu s-a pus încă de acord asupra majorării TVA şi nici asupra reducerii contribuţiilor sociale, ambele măsuri cu efecte directe asupra veniturilor şi, implicit, asupra deficitului bugetului general consolidat. FMI solicită autorităţilor române ca strategia fiscală să cuprindă un deficit bugetar total de maxim 2,5% din PIB, ceea ce ar însemna o ţintă anuală, în medie de 0,62% din PIB (mai scăzută chiar decît cea fixată pentru acest an - 0,75%), în timp ce autorităţile noastre şi-ar dori un deficit de 9% pînă în 2010, ceea ce ar însemna, în medie, 2,25% pe an. Diferenţa dintre cele două viziuni este de aproape 5 miliarde de euro. Ceea ce înseamnă că autorităţile noas-tre trebuie să convingă FMI că poate acoperi aceas-tă sumă, fie prin suplimentarea veniturilor, fie prin subţierea cheltuielilor bugetare.

Recenta experienţă a rectificării bugetare, croită pe înjumătăţirea deficitului bugetar (de la 1,5% la 0,75%) cerută de FMI, a arătat un Guvern care a tăiat masiv din cheltuieli, în lipsa unor măsuri fiscale sau de stimulare a colectării veniturilor. Pentru anul trecut, cheltuielile de personal sînt prevăzute să scadă de la 5% din PIB la 4,9%, însă FMI condideră că această cifră este prea mare pentru o ţară care vrea o inflaţie cu o singură cifră. Astfel că fondurile pentru salarii şi prime s-ar putea subţia şi mai mult în anii următori, ceea ce poate forţa o restructurare din temelii a aparatului birocratic. Numai că rezistenţa sindicatelor ar putea atenua din avîntul schimbării, astfel că mai sigur Guvernul va fi mult mai zgîrcit cu cheltuielile de capital. Ceea ce va afecta dezvolatarea, prin blocarea unor proiecte de investiţii în infrastructură.

O soluţie pentru încadrarea în deficitul bugetar cerut de FMI ar fi majorarea TVA, de la 1 ianuarie 2006, dar această măsură ar costa politic Alianţa, care a cîştigat alegerile cu sloganul relaxării fiscale. Astfel că dis-cuţiile privind elaborarea strategiei par să se fi blocat exact în acest punct sensibil.

• Tăriceanu şi-a amînat vizita la Bursă

Problema aprobării strategiei a devenit atît de stringentă, încît premierul Tăriceanu şi-a schimbat brusc programul pentru ieri. Luni seară, Biroul de presă al Guvernului a anunţat redacţiile că premierul nu va mai participa la deschiderea şedinţei bursiere, cum fusese anunţat. Punct. Motivul amînării vizitei la BVB nu a mai fost comunicat ulterior. Oana Marinescu, purtătorul de cuvînt al Guvernului, s-a mărginit să spună doar că premierul a avut o altă agendă... Surse guvernamentale susţin însă că premierul a trebuit să se întîlnească de urgenţă ieri dimineaţă cu guvernatorul BNR, pentru că după-amiază avea programată deplasarea de două zile în Grecia, astfel că întîlnirea cu Mugur Iscărescu (care a declarat public că România are nevoie de o strategie fiscală pe termen mediu) nu ar mai fi fost posibilă înainte de joi, cînd este programată şedinţa de guvern. Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, nici nu a confirmat, dar nici nu a infirmat întîlnirea premierului cu Mugur Isărescu.

• Oamenii de afaceri critică Guvernul

Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România a remis ieri un comunicat în care critică rectificarea operată de Guvern săptămîna trecută şi mai ales modul în care Ministerul Finanţelor s-a îngrijit de dezbaterea publică a măsurilor fiscale. "Politica dusă în prezent de Ministerul Finanţelor nu dă nici o încredere mediului de afaceri că România va putea să se prezinte pînă în 2007 cu o economie competitivă, capabilă să fie un partener egal cu celelalte ţări la nivelul UE", consideră AOAR. Oamenii de afaceri sînt nemulţumiţi de atitudinea Finanţelor de a continua să promoveze măsuri fiscale, aşa cum este cazul cu eventuala creştere a TVA-ului cu 3%, fără a le dis-cuta în termen legal, cu reprezentanţii mediului de afaceri. Această atitudine va produce în continuare incertitudini în mediul economic fără nici o justificare, consolidînd certitudinea lipsei unei strategii fiscale, aşa cum s-a întîmplat în perioada 2001-2004. AOAR mai critică şi diminuarea cheltuielilor de capital, cu aproximativ 20.000 de miliarde de lei, ceea ce poate constitui o frînă în atragerea investiţiilor private.