FMI ne trage de urechi

• Economia ţării noastre se supraîncălzeşte

• Reprezentanţii FMI califică bugetul pe 2006 ca fiind nerealist

• Trebuie să crească veniturile la bugetul de stat

• Politica practicată de BNR este greşită

Ultima analiză făcută de Fondul Monetar Internaţional cu privire la ţara noastră a avut ca rezultat încetarea acordului cu FMI. Emmanuel van der Mensbrugghe, reprezentantul FMI, a declarat ieri că acordul este considerat deraiat şi că în luna noiembrie comitetul director al FMI va fi informat cu privire la acest aspect. Reprezentantul FMI a declarat că motivaţiile care au stat la baza deciziei FMI pornesc de la faptul că economia ţării noastre continuă să se supraîncălzească. Domnia sa a precizat că cele trei obiective cheie ale politicilor economice (balanţa de plăţi, inflaţia şi creşterea economică) au avut în acest an o evoluţie deloc mulţumitoare.

Balanţa de plăţi, în condiţiile unei cereri care depăşeşte considerabil oferta, este caracterizată de un deficit de cont curent majorat semnificativ, care creează presiune şi asupra inflaţiei. "Politica macroeconomică nu corespunde şi nu poate să gestioneze situaţia actuală", spune Emmanuel van der Mensbrugghe. Ca să finanţeze balanţa de plăţi, datoria externă creşte, iar rezervele valutare ale BNR, ca urmare a intrărilor semnificative de capital, s-au majorat considerabil.

În aceste condiţii, reprezentanţii FMI cred că situaţia reflectă dezechilibre în economia ţării noastre.

Fondul Monetar Internaţional este nemulţumit şi de scăderea mică a inflaţiei, în condiţiile unei aprecieri semnificative a monedei naţionale. "Cînd rata de schimb scade cu 15% (iar în termeni reali cu 25%), te aştepţi la o scădere mai mare a inflaţiei", spune domnul van der Mensbrugghe.

Un alt punct slab a fost şi creşterea economică, al cărei ritm de majorare s-a redus comparativ cu anul trecut. Deşi recunosc efectele negative şi de necontrolat ale inundaţiilor, reprezentanţii FMI spun că un rol important l-a jucat şi scăderea semnificativă a ritmului de creştere a exporturilor.

Fondul Monetar Internaţional nu este de acord cu politica salarială practicată de Guvern, care crede că ar trebui să fie ancorată de aşteptările asupra inflaţiei. "Într-o economie cu inflaţia de o cifră este normal ca salariile să crescă o dată în decurs de un an, însă în ultimele 12 luni au fost acordate patru creşteri salariale", a precizat Emmanuel van der Mensbrugghe. În acelaşi timp, în proiectul de buget pe anul viitor nu este prevăzută nici o creştere salarială, deşi reprezentanţii FMI cred că ar trebui să existe una în octombrie 2006. FMI crede că e nevoie de o reformă structurală care să ducă la creşterea productivităţii şi, implicit, să jus-tifice salariile mai mari. Guvernul va trebui să aibă în vedere o creştere a salariilor măsurată atent pentru a putea fi coroborată cu inflaţia, spune Emmanuel van der Mensbrugghe.

Proiectul de buget pentru 2006 nu corespunde aşteptărilor FMI. Sumele ridicate alocate salariilor şi pensiilor, corelate cu fondurile reduse pentru sănătate, educaţie şi infrastructură sînt punctele slabe ale bugetului pe anul viitor. În acelaşi timp, cifrele estimate în proiect (deficit de 0,5% din PIB şi inflaţie de 5%) i-au determinat pe reprezentanţii FMI să catalogheze drept nerealist bugetul pe anul viitor.

Fondul Monetar consideră că este neadecvată aprobarea Proiectului de Buget înaintea aprobării noului Cod Fiscal, care a generat mai mult nesiguranţă în mediul de afaceri decît sume în plus la bugetul de stat.

Veniturile reduse la bugetul de stat, generate de cota unică de impozitare de 16%, dar şi de faptul că Guvernul nu a reuşit să elimine scutirile de impozite, fac dificilă misiunea Guvernului.

Pentru creşterea veniturilor la bugetul de stat, FMI a propus trei soluţii.

În afară de majorarea TVA (de la 19% la 22%), idee vehiculată intens în ultimele luni, Fondul propune fie creşterea cotei unice de impozitare, fie mărirea bazei de impozitare.

Reprezentanţii FMI au criticat şi politica dobînzilor practicată de BNR, mai exact ratele reduse ale dobînzilor, care, comparativ cu rata inflaţiei sînt mai scăzute, ceea ce înseamnă că în prezent dobînzile sînt real negative. Emmanuel van der Mensbrugghe a precizat că politica fiscală şi cea salarială trebuie să susţină Banca Centrală.

Riscurile continuării acordului cu FMI sînt creşterea deficitului de cont curent, dar şi a vulnerabilităţii economiei ţării noastre.