FORŢAT DE CCR,  Teodor Meleşcanu a demisionat din fruntea Senatului

Teodor Meleşcanu a demisionat, ieri, din funcţia de preşedinte al Senatului. El a declarat de la tribuna Camerei superioare a Parlamentului: "Am decis să mă retrag din funcţia de preşedinte al Senatului, deşi nu a fost încă publicată decizia CCR şi motivarea acesteia. Am considerat că la începerea unei noi sesiuni ar trebui să evităm dezbateri politice sau personale pe temea preşedinţiei, pentru a ne putea concentra asupra activităţilor Senatului într-o perioadă relativ complicată. Nu am ce să îmi reproşez, pentru că am fost ales în această funcţie la care am candidat potrivit prevederilor constituţionale şi ale Regulamentului din partea grupului PSD şi am obţinut majoritatea de voturi conform Regulamentului Senatului".

Gestul lui, făcut în plenul Senatului, este în totală contradicţie cu declaraţiile pe care Meleşcanu le făcuse, înaintea citirii moţiunii de cenzură.

Iniţial, Meleşcanu a anunţat că nu are de gând să demisioneze, momentan, din funcţia de preşedinte al Senatului, pe care o ocupa ilegal, conform deciziei Curţii Constituţionale, din 22 ianuarie 2020. El a precizat, înaintea şedinţei de plen a Senatului, că poate rămâne în funcţie, până la motivarea şi publicarea deciziei CCR în Monitorul Oficial.

Fostul preşedinte al Senatului a subliniat că "deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial şi de la data publicării sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor".

Demisia lui Teodor Meleşcanu a lăsat Senatul cu un preşedinte interimar - Titus Corlăţean, din partea PSD. Funcţia de preşedinte al Senatului, deţinută până luni de Teodor Meleşcanu, a fost vacantată.

După demisia lui Meleşcanu, PSD a propus ca preşedinte să devină Titus Corlăţean, PNL a propus-o pe Alina Gorghiu, iar USR l-a propus pe senatorul Vlad Alexandrescu.

Preşedintele Senatului este ales, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise, în ordinea descrescătoare a mărimii grupului parlamentar, numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de liderii grupurilor parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere. Regulamentul spune că este declarat ales preşedinte al Senatului candidatul care a întrunit, la primul tur de scrutin, votul majorităţii senatorilor prezenţi.

Senatul a stabilit, ieri, componenţa Biroului permanent pentru prima sesiune ordinară a acestui an. Membrii Biroului Permanent al Senatului împreună cu omologii lor de la Camera Deputaţilor vor stabili data la care moţiunea de cenzură depusă împotriva guvernului Orban va fi dezbătută şi votată.

Noii membri ai Biroului permanent al Senatului sunt social-democraţii Robert Cazanciuc, Titus Corlăţean, Şerban Valeca, Marian Pavel, Ion Ganea, Marius Dunca şi Paul Stănescu, liberalii Alina Gorghiu, Mario Oprea şi Cornel Popa, senatorul USR George Dircă şi senatorul Tanczos Barna, de la UDMR.