Franks: Reformele din România au încetinit

• Există îngrijorări că au legătură cu presiuni politice

Reformele din România au încetinit în ultimele trei luni, în special în procesul de restructurare şi privatizare a companiilor de stat, iar oficialii FMI sunt îngrijoraţi că ar putea avea legătură cu anumite presiuni politice, a declarat Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România, citat de Mediafax.

"Membrii board-ului încurajează autorităţile să continue ferm reformele structurale pentru că există îngrijorări legate de posibile presiuni politice care să îngreuneze acest proces", a spus Franks. Întrebat dacă aceste presiuni au legătură cu alegerile de anul viitor, Franks a afirmat: "În mod cert, viitoarele alegeri din 2012 sunt... Directorii (boardului FMI - n.r.) vor ca Guvernul să menţină o abordare fermă atât asupra politicii fiscale, cât şi asupra reformelor structurale, chiar şi în contextul alegerilor".

Consiliul Director al FMI a aprobat săptămâna trecută a doua evaluare a noului acord, de tip preventiv, şi a pus la dispoziţia României încă o tranşă, a treia, în valoare de 480 de milioane de euro.

Potrivit oficialului FMI, autorităţile de la Bucureşti au "slăbit" în ultimele trei luni procesul de privatizare şi restructurare a companiilor de stat. Franks a explicat că motivele pentru care anumite reforme au fost întârziate vor fi discutate cu autorităţile române la următoarea misiune de evaluare, în luna octombrie.

Reprezentantul FMI a spus: "Noi am fost flexibili atunci când a fost vorba despre detalii. Dacă vor (autorităţile - n.r) să ia o companie de pe masă (...), nu-i nicio problemă, dar numai dacă vedem o îmbunătăţire în altă parte. Putem să fim flexibili cu detaliile, dar avem nevoie de o reformă generală agresivă în acest sector".

Guvernul şi FMI au decis ca în acest an să fie numiţi manageri privaţi la nouă companii de stat, urmând ca anul viitor lista să fie suplimentată cu şase societăţi, relevă ultima scrisoare de intenţie convenită de cele două părţi. Conform documentului, primele companii de stat pentru care vor fi angajaţi manageri privaţi sunt Poşta Română, Tarom, CFR Marfă, Electrificare CFR, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, Electrica Furnizare, Hidroelectrica, Romarm şi Oltchim.

Acelaşi document relevă că anul viitor vor fi numiţi manageri privaţi la alte şase companii, respectiv CFR, CFR Călători, Nuclearelectrica, Transgaz, Transelectrica şi Romgaz. De asemenea, Guvernul s-a angajat să vândă participaţii minoritare la CFR Marfă, Tarom, Petrom, Transelectrica, Transgaz, Romgaz, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica.

Potrivit lui Franks, cu cât sunt mai agresive reformele, cu atât mai uşor sunt de îndeplinit ţintele fiscale, fără să fie necesară majorarea taxelor sau reducerea cheltuielilor.

Pe de altă parte, reprezentantul FMI a spus că programul arată foarte bine din perspectiva fiscală, iar performanţa în ceea ce priveşte inflaţia este peste aşteptări, chiar şi peste anticipaţiile BNR. Bugetul general consolidat a înregistrat în primele opt luni ale anului un deficit de 12,97 miliarde lei, reprezentând 2,4% din PIB, soldul negativ din august echivalând cu 0,3% din PIB. Ţinta de deficit pentru acest an este de 4,4% din PIB.

Viceguvernatorul BNR Cristian Popa a declarat săptămâna trecută că BNR estimează că rata inflaţiei va reintra în intervalul ţintit până la sfârşitul acestui an şi se va păstra şi anul viitor în apropierea ţintei. BNR ţinteşte pentru acest an o inflaţie de 2-4%, dar are o prognoză uşor mai ridicată, de 4,6%. Preţurile de consum au scăzut în august pentru a treia lună consecutiv, ca urmare a ieftinirii alimentelor, astfel că rata anuală a inflaţiei a coborât la 4,25%.

FMI avertizează că atingerea ţintei de deficit de către România pentru anul viitor, de 3% din PIB, va fi dificilă şi arată că sunt necesare progrese mai rapide în creşterea ratei de absorbţie a fondurilor UE şi restructurarea companiilor de stat.

Autorităţile de la Bucureşti au decis în luna martie să prelungească înţelegerea cu FMI, printr-un acord de tip preventiv în valoare de 3,09 miliarde DST (circa 3,5 miliarde de euro). Acordul cu FMI este însoţit de un sprijin preventiv de 1,4 miliarde euro de la Uniunea Europeană şi de un împrumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondială.