Franţa va decide, în următoarele săptămâni, dacă va trebui să adopte măsuri suplimentare pentru îndeplinirea ţintei de deficit bugetar pe 2015, a anunţat ministrul francez de Finanţe, Michel Sapin, într-o scrisoare transmisă Comisiei Europene, potrivit Reuters, informează Agerpres.
Oficialul francez a reafirmat angajamentul Guvernului de a reduce deficitul structural cu 0,5% din PIB, deşi luna aceasta Comisia Europeană a estimat că măsurile anunţate până în prezent ar determina o reducere de numai 0,3%.
La mijlocul lunii aprilie, Franţa va prezenta un plan de reformă şi un buget actualizat, a anunţat Sapin în scrisoarea transmisă Comisiei Europene.
Luna trecută, ministrul francez de Finanţe a confirmat că Franţa a reuşit, anul trecut, să scadă cheltuielile publice, pentru prima dată în ultimii ani, ceea ce înseamnă că ţinta de deficit pentru 2014 este posibil să fie atinsă.
Potrivit cifrelor preliminare publicate de Ministerul de Finanţe, Franţa a încheiat anul 2014 cu un deficit bugetar de 85,6 miliarde de euro, cu 3,4 miliarde de euro mai puţin decât nivelul preconizat anterior. În timp ce cheltuielile totale ale statului s-au situat la 364,8 miliarde de euro, în scădere cu patru miliarde de euro faţă de 2013, veniturile fiscale au depăşit aşteptările, ajungând la 274,3 miliarde, cu două mai mult decât se preconiza.
Cifrele definitive urmează să fie publicate în luna martie.
"Este pentru prima dată când controlul şi reducerea cheltuielilor publice au fost puse în practică. La acest moment, situaţia bugetară confirmă previziunile noastre referitoare la un deficit de 4,4% din PIB în 2014", a estimat ministrul francez de Finanţe.
Guvernul de la Paris speră să reducă deficitul general la 4,4% din PIB în 2014 şi la 4,1% din PIB în acest an, graţie unor economii la buget de 21 de miliarde de euro, din care 7,7 miliarde ar urma să vină de la bugetul de stat.
Rezultatele peste aşteptări pentru 2014 ar putea să ofere Parisului o anumită marjă de manevră, în condiţiile în care intenţionează să ceară oficialilor de la Bruxelles mai mult timp pentru a-şi reduce deficitul sub pragul de 3% din PIB prevăzut în Pactul de stabilitate şi creştere.