Tribunalul arbitral constituit sub egida Centrului Internaţional pentru Soluţionarea Disputelor privind Investiţiile (ICSID) a decis, după opt ani de arbitraj, că Statul Român trebuie să plătească despăgubiri fraţilor Viorel şi Ioan Micula, patronii European Drinks.
Potrivit informaţiilor publicate pe website-ul ICSID, în data de 11 decembrie 2011, tribunalul a luat o decizie în acest caz, care nu este încă publicată, informează un comunicat remis redacţiei de casa de avocatură Dragne & Asociaţii.
Cuantumul despăgubirilor nu a fost încă făcut public, însă, conform informaţiilor dezvăluite de publicaţia străină IAReporter, acesta ar fi de 250 milioane dolari. Aceasta este prima hotărâre ICSID în contra României şi, în cazul confirmării cuantumul despăgubirilor, una dintre hotărârile cu cea mai mare valoare din istoria arbitrajelor ICSID privind investiţiile, potrivit sursei citate.
"Arbitrajul a fost generat de încălcări ale Tratatului Bilateral de Investiţii dintre România şi Suedia în ceea ce priveşte realizarea investiţiilor de către cei 5 reclamanţi în zona Stei-Nucet din judeţul Bihor. Investitorii suedezi (fraţii Micula au şi cetăţenia suedeză) au invocat în faţa tribunalului faptul că retragerea facilităţilor fiscale acordate în anul 1998 printr-un act normativ încalcă mai multe obligaţii asumate de România prin tratat, printre care acordarea unui tratament just şi echitabil investiţiilor străine şi protejarea împotriva exproprierii. Investitorii au solicitat despăgubiri de peste 800 milioane EUR", se mai arată în comunicat.
În anul 2008 tribunalul arbitral a confirmat competenţa Centrului de a soluţiona această dispută (contestată de România) şi a continuat procedura de soluţionare a cauzei care s-a finalizat în data de 15 iunie 2013, potrivit informaţiilor de pe website-ul ICSID.
Tribunalul Arbitral a fost format din următorii arbitrii: Laurent LÉVY (de origine braziliană/elveţiană), Stanimir A. ALEXANDROV (de origine bulgară) şi Georges ABI-SAAB (de origine egipteană).
Reclamanţii au fost reprezentaţi, de-a lungul procedurii, de mai multe case de avocatură: iniţial de Dewey & LeBoeuf şi Schönherr (Viena) iar ulterior de King & Spalding (Londra, Washington şi Houston), Shearman & Sterling (Londra şi Paris). Pe plan local, au fost implicaţi, iniţial, avocaţii de la Muşat şi Asociaţii, iar din 2010, reclamanţii au fost reprezentaţi de casa de avocatură Dragne & Asociaţii.
România a fost reprezentată de firma internaţională Freshfields Bruckhaus Deringer (birourile din New York, Frankfurt şi Paris) şi firma locală de avocatură Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP).