Fraudarea subvenţiilor agricole, prevenită prin monitorizarea din satelit

Monitorizarea prin intermediul sateliţilor Sentinel 1 şi Sentinel 2 (ai programului Copernicus) a parcelelor agricole din ţara noastră a condus, anul trecut, la descoperirea a 453 de fermieri care intenţionau să fraudeze subvenţiile acordate din fondurile europene pentru susţinerea agricultorilor din ţara noastră, potrivit unui răspuns primit în urma unei solicitări trimisă de Ziarul BURSA către Agenţia pentru Plată şi Intervenţii în Agricultură (APIA). Cei 453 de fermieri deţineau 623 de parcele care au fost codificate cu semaforizarea roşie, fiind excluse de la plata subvenţiilor.

În ceea ce priveşte cea mai mare suprafaţă depistată de sateliţi ca fiind neconformă, APIA ne-a precizat: "La nivelul anului de cerere 2023, o suprafaţă de 6206,75 hectare solicitată la plată cu titlul de Pajişti permanente utilizate individual exploatate mixt a fost depistată ca neconformă în raport cu condiţiile schemei/măsurilor de sprijin declarate fiind codificată cu semaforizarea roşie".

Potrivit publicaţiei Agrointel, Veronica Topor, director executiv APIA Hunedoara, a declarat anul trecut că suma totală la care poate ajunge un fermier pentru plata la păşune este de circa 400-500 euro pe hectar, scheme adunate pentru plăţile directe şi măsuri compensatorii.

La un sprijin de 400 euro, ar reieşi că pentru cea mai mare suprafaţă neconformă depistată anul trecut de APIA - 6206,75 hectare pajişte - solicitantul ar fi trebuit să primească un sprijin de 2.482.700 euro. Dacă luăm în calcul cea mai mică subvenţie acordată pentru terenul respectiv, şi nu subvenţiile cumulate cu măsurile compensatorii, adică valoarea de 100 euro pe hectar, înseamnă că solicitantul prins în neregulă ar fi urmat să primească 620.675 euro.

Referitor la monitorizarea parcelelor agricole prin satelit, procedură care a avut loc în ţara noastră în perioada noiembrie 2022-septembrie 2023, APIA afirmă că din totalul de 5.837.042 parcele controlate prin monitorizare, 5.760.023 parcele au fost declarate conforme pentru plata subvenţiilor solicitate. Din cele 9,96 milioane hectare de teren monitorizate prin satelor, aproape 9,82 milioane hectare au fost declarate conforme pentru plata subvenţiilor. APIA mai precizează că din totalul de 736.247 dosare de solicitare a subvenţiilor, după verificare au fost aprobate la plată 681.838 dosare. Pentru diferenţa 54.409 dosare, APIA a continuat cu alte proceduri de verificare, care prevăd că anularea plăţii subvenţiei are loc doar în cazul în care fermierii nu au adus dovezi verificabile privind realitatea din teren.

"Astfel, după parcurgerea tuturor etapelor procedurale, un număr de 623 parcele declarate de 453 fermieri au rămas codificate cu semaforizare roşie fiind excluse de la plată", neăau transmis reprezentanţii APIA.

În solicitarea adresată către APIA, am dorit să ştim ce alte măsuri mai pot lua funcţionarii publici, pe lângă anularea subvenţiilor, adică dacă situaţia este analizată pe mai mulţi ani, pentru a descoperi eventuale fraudări ale subvenţiilor, şi cum pot fi recuperate subvenţiile adresate fraudulos.

Reprezentanţii APIA ne-au răspuns: "Menţionăm că rolul controlului prin monitorizare este de a elimina orice suspiciune cu privire la o eventuală alocare de resurse financiare fermierilor neeligibili, preîntâmpinând astfel o eventuală fraudare a fondurilor europene".

Cu alte cuvinte, singura sancţiune aplicabilă este excluderea de la plata subvenţiilor pentru anul respectiv, fără nicio verificare a documentelor măcar din ultimii trei ani pentru a vedea dacă fermierul respectiv a raportat constant aceeaşi suprafaţă lucrată, fără nicio verificare în teren pentru a constata situaţia reală, deşi APIA a plătit subvenţii din fonduri europene pentru suprafaţa respectivă. Considerăm că verificările de mai sus ar trebui să fie efectuate, mai ales că sistemul de monitorizare prin satelit a parcelelor agricole a fost implementat în ţara noastră abia anul trecut, perioada anterioară fiind una în care subvenţiile au fost plătite doar pe baza solicitărilor făcute de fermieri şi a verificărilor efectuate în teren, prin sondaj, de angajaţii APIA din teritoriu.

Mai ales că fraudarea subvenţiilor agricole ne menţine pe primul loc în topul statelor membre UE care înregistrează constant astfel de nereguli. Potrivit raportului PIF (privind protecţia intereselor financiare ale UE) pe anul 2023 al Comisiei Europene în ţara noastră au fost înregistrate 159 de fapte frauduloase care au fraudat cu 6.022.099 euro fondurile europene alocate pentru agricultură.