Free Market Road Show: O trecere completă la folosirea monedelor virtuale ar avea efecte dăunătoare asupra societăţii

O digitalizare profundă sau o trecere completă la folosirea monedelor virtuale ar avea efecte dăunătoare asupra societăţii, printre care: o manipulare mai uşoară a banilor digitali, o monitorizare mai atentă a comportamentului oamenilor şi introducerea unui sistem de preţuri dinamice în comerţ în funcţie de istoricul achiziţiilor făcute de fiecare individ, sunt concluziile specialiştilor în finanţe, tehnologie, protecţia datelor şi drepturile omului, în cadrul unuia dintre evenimentele despre viitorul banilor în România, organizat în Bucureşti de Centrul Economic Austriac, ca parte din seria de evenimente globale Free Market Road Show, în parteneriat cu organizatorul local Ayn Rand Centre România, conform unui comunicat de presă remis Redacţiei.

Astfel, specialiştii prezenţi la eveniment sunt de părere că o societate fără numerar nu ar fi una benefică pentru oameni, pentru că ar duce la încălcări ale autonomiei individuale şi ale drepturilor omului.

Prezentă la dezbaterea despre viitorul banilor, Barbara Kolm, fondator Free Market Road Show, director al Centrului Economic Austriac şi fost vicepreşedinte al Băncii Naţionale a Austriei, a explicat că o monedă naţională digitalizată ar fi problematică din punct de vedere legal fiind produsă şi implementată de stat, comparativ cu criptomonedele care sunt un produs privat şi o invenţie grozavă.

"Numerarul reprezintă libertatea de a acţiona şi a fost până acum singurul mijloc legal de plată. Avantajele numerarului sunt evidente, pe lângă anonimatul, tangibilitatea, simplitatea şi finalitatea plăţii, stocarea şi robusteţea sa datorită independenţei faţă de dispozitivele tehnice, în timp ce monedele digitale promit comoditate, eficienţă şi incluziune. Cu toate acestea, trebuie făcută o distincţie între criptomonedele emise în mod privat, cum ar fi Bitcoin, şi dezvoltarea monedelor digitale ale băncii centrale (CBDC). În peisajul în continuă evoluţie al tehnologiei financiare, viitorul banilor se află la intersecţia tradiţiei şi inovării, companiile private FinTech conducând drumul. Viitorul banilor depinde şi de valorile sociale care ne modelează sistemele financiare. Cu toate acestea, digitalizarea continuă a plăţilor prezintă atât oportunităţi, cât şi provocări, variind de la o mai mare comoditate şi securitate până la preocupări legate de protecţia datelor şi libertatea economică şi individuală. Viitorul banilor constă în găsirea unui echilibru între eficienţa furnizorilor privaţi de plăţi digitale (monede) şi încrederea durabilă şi versatilitatea numerarului pe măsură ce societatea se îndreaptă către un sistem financiar mai conectat şi mai incluziv", a declarat Barbara Kolm.

Monede digitale, viaţa cu preţuri dinamice

Într-o lume tot mai digitalizată, ideea de a renunţa la tranzacţiile cu bani cash şi de a folosi exclusiv bani virtuali devine din ce în ce mai atrăgătoare. Cu toate acestea, această schimbare ar avea implicaţii profunde asupra modului în care oamenii interacţionează cu banii şi cu comercianţii. Unul dintre aspectele majore este faptul că fiecare comerciant ar avea acces la o cantitate uriaşă de date despre comportamentul nostru de cumpărare, ceea ce ar putea duce la stabilirea unor preţuri dinamice pentru produse. Aceasta este doar una dintre provocările şi oportunităţile pe care le-ar aduce o societate fără cash.

"Sunt de părere că, la momentul actual în care se află societatea, moneda digitală nu poate fi o soluţie viabilă full-time şi nu putem renunţa la moneda fizică. Din perspectiva dreptului la viaţă privată, o monedă virtuală acum va duce la nişte încălcări destul de grave asupra autonomiei noastre individuale. De exemplu, va exista o amprentă digitală asupra tuturor cumpărăturilor pe care le-am face. Astfel, orice comerciant ar avea acces la informaţii şi ar şti ce cumpără şi de câte ori cumpără fiecare dintre noi, putând să stabilească preţuri în funcţie de aceste aspecte, adică preţuri mai mari la anumite produse pe care le cumpără des. Este o problemă de confidenţialitate a informaţiei, dar şi de moralitate şi etică, datele fiind la o entitate privată. În plus, din punct de vedere GDPR, nu ar putea fi conformă existenţa unei monede virtuale", a declarat Cristiana Deca, co-fondator Decalex Digital, companie specializată în protecţia datelor, GDPR şi cybersecurity.

"Aţi dori ca viaţa oamenilor să funcţioneze ca Uber, adică cu preţuri dinamice la produse şi servicii? Asta ar putea genera AI-ul prin mai multă putere oferită, în special prin crearea de monede digitale. Inteligenţa artificială poate fi folosită în avantajul sau împotriva oamenilor. Prin avansul digitalizării, a influenţei AI-ului şi a digitalizării banilor, trebuie să conştientizăm că oamenii şi comportamentul lor de achiziţie vor fi monitorizaţi, aşa cum se întâmplă acum cu activitatea pe social media unde totul este controlat de algoritmi. În lipsa reglementărilor GDPR pentru protecţia datelor şi utilizării AI în mod etic, social media ar fi manipulat autonomia oamenilor. Nu putem vorbi despre digitalizare fără protecţia datelor pentru că este dreptul fundamental al oamenilor, prin urmare, avem dreptul să avem orice ne dorim în viaţă şi acasă fără să fim monitorizaţi", a completat Cristiana Deca.

Totodată, Mirela Pascu, fondator al asociaţiei Ayn Rand Centre România, subliniază că oamenii ar trebui să aibă în continuare dreptul de a alege în general şi în mod particular legat de modalitatea de plată.

"Probabil multă lume se întreabă ce au în comun banii, inteligenţa artificială şi protecţia datelor. Elementul comun este libertatea fundamentală a omului de a alege, deci de a fi om. Banii sunt o formă materială a principiului care spune că oamenii care îşi doresc să aibă de a face unul cu celălalt, trebuie să aibă de a face cu schimbul şi să dea valoare în schimbul valorii. Banii sunt făcuţi de cei care gândesc, de cei care decid şi acţionează creând valoare în baza a ceea ce ei gândesc. Banii sunt făcuţi din efortul fiecărui om onest, fiecare în măsura posibilităţilor lui. Un om onest este omul care ştie că nu poate consuma mai mult decât a produs. Banii făcuţi onest sunt, deci, o manifestare a dreptului fundamental al proprietăţii private şi nicidecum colective. Dreptul la proprietate privată este un drept fundamental al libertăţii omului şi acest drept trebuie apărat pentru că deja se manifestă constant, fiind însoţit de acţiuni contrare lui atât în aria monetară, în aria aşa zisei "inteligenţe" mai mult sau mai puţin artificiale, cât şi în aria datelor noastre cu caracter personal", a explicat Mirela Pascu, fondator al asociaţiei Ayn Rand Centre România.

Va dispărea cash-ul?

Totodată, specialiştii prezenţi la evenimentul despre viitorul banilor au subliniat că, deşi progresul digitalizării este tot mai mare, cash-ul nu va dispărea complet. În schimb, vor fi tot mai folosite metodele de plată digitală şi va avea loc o transferare a deciziilor politice monetare naţionale către cele internaţionale, cel puţin în Uniunea Europeană, susţine Krassen Stanchev, profesor de Macroeconomie la Universitatea din Sofia, Bulgaria.

"Numerarul este cutia de mijloace de schimb pe care o controlăm într-o măsură comparativ mai mare decât orice alt tip de valută, fie digitală, bazate pe blockchain, pe un standard de metal şi/sau mărfuri, fie doar unităţi contabile similare cu fostul ECU (Unitate Monetară Europeană), care a fost unitatea de cont a Comunităţii Europene. Din acest motiv simplu, numerarul este un ingredient important al încrederii într-un anumit mijloc de schimb. Numerarul, de asemenea, este supus manipulării de către instituţii în afara celor care emit bani, adică băncile noastre private centrale, şi ar putea suferi de taxa pe inflaţie şi confiscare uşoară. Dar disponibilitatea fizică a acestei cutii în mâinile deţinătorilor de bani face ca confiscările directe să fie costisitoare şi vizibile. Dacă mergem pe logica inflaţiei = intervenţia guvernamentală - "proiecte/priorităţi naţionale" - fără opţiunea de creştere a taxelor - presiune politică asupra emitenţilor de bani pentru a finanţa "sarcini prioritare" = moneda digitală are un dezavantaj în comparaţie cu numerarul: este mai uşor de manipulat", a declarat Krassen Stanchev.

De asemenea, specialiştii prezenţi la dezbaterea despre viitorul banilor au punctat că omenirea trăieşte acum în două lumi diferite în acelaşi timp: cea reală şi cea virtuală. Astfel, Lucian Botea, Lector universitar doctor în cadrul Universităţii Româno-Americane, a subliniat că viitorul banilor va fi la intersecţia dintre banii tradiţionali şi cei virtuali, rolul cash-ului fiind acela de a oferi mai multă libertate. Totodată, a evidenţiat că România încă este o ţară cu plăti cash, mai ales în mediul rural, însă are loc o creştere a apariţiei monedelor digitale, dar există o lipsă de încredere în acestea.

România a fost gazda unuia dintre cele mai mari evenimente despre viitorul banilor şi impactul inteligenţei artificiale în viaţa oamenilor, organizat de Centrul Economic Austriac, ca parte din seria de evenimente globale Free Market Road Show.

Free Market Road Show reprezintă o serie de evenimente organizate în 40 de oraşe din Europa şi SUA, în perioada martie-mai 2024, prin care este pus accentul pe existenţa unei pieţe libere, prin dezbateri pe teme de interes general, care vizează bunul mers al societăţii.