Funcţia de premier: 9 candidaţi pe loc

Preşedintele Klaus Iohannis a convocat partidele parlamentare, luni, începând cu ora 12, la Palatul Cotroceni pentru consultări privind nominalizarea unui candidat pentru funcţia de prim-ministru care să coaguleze în jurul său o majoritate parlamentară. Klaus Iohannis s-a declarat, însă, sceptic cu privire la faptul că se va ajunge la o soluţie după prima rundă de negocieri, ce va avea loc la începutul săptămânii viitoare şi susţine că partenerii de dialog trebuie să renunţe la unele pretenţii şi unii lideri politici să se calmeze pentru ca "să se găsească o majoritate pentru a forma un guvern".

"Evaluarea mea, oricât de trist ar suna, e că acest guvern a căzut victima unor orgolii politicianiste. USR, care s-a dat mare partid reformist, a abandonat guvernarea din motive de ei ştiute, ceea ce nu a fost bine. Însă pentru USR nu a fost suficient, s-a aliat cu PSD şi AUR şi au dărâmat guvernul. Acum trebuie să găsim o ieşire din această criză", a declarat, ieri, preşedintele Klaus Iohannis.

Cert este că, la trei zile de la demiterea de către Parlament a guvernului Cîţu, partidele parlamentare, cu excepţia PNL, nu au încă un candidat pe care să îl propună preşedintelui Klaus Iohannis pentru funcţia de prim-ministru al viitorului guvern. Pe surse au fost vehiculate mai multe nume de premier, ba chiar 41 de parlamentari liberali au semnat o scrisoare deschisă în care susţin că soluţia rezolvării crizei politice este numirea ca premier a lui Ludovic Orban.

În acest moment, în spaţiul public sunt vehiculate nouă nume de premier - liberalii Florin Cîţu, Dan Vîlceanu, Nicolae Ciucă, Lucian Bode, Ludovic Orban, Ilie Bolojan, social-democratul Alexandru Rafila, Dacian Cioloş - preşedintele USR şi Călin Georgescu - din partea AUR, dar până acum reprezentanţii partidelor parlamentare, cu excepţia PNL, nu au anunţat propunerea de prim-ministru pe care o vor înainta preşedintelui Klaus Iohannis.

• Dan Vîlceanu: "Florin Cîţu este propunerea de premier a PNL"

Secretarul general al PNL, Dan Vîlceanu, a declarat, ieri, că PNL îl va propune pe Florin Cîţu pentru funcţia de prim-ministru.

"Este o propunere deja votată în partid şi vorbim de un om care a fost validat, legitimat de Congresul PNL ca preşedinte al partidului. Am văzut că şi la USR varianta este preşedintele partidului lor. Mi se pare absolut ilogic să vii să spui unui alt partid politic că nu trebuie să-şi susţină preşedintele, cât timp tu faci acelaşi lucru. (...) România are nevoie de un guvern cât mai repede şi Florin Cîţu este preşedintele PNL. Nu poţi să vii să pui condiţii unui partid politic cu scor dublu, cel puţin, faţă de tine, care este varianta de premier pe care acel partid ar trebui să o propună", a afirmat Dan Vîlceanu, într-o conferinţă de presă.

Întrebat dacă este posibil ca domnia sa să fie viitorul premier, aşa cum s-a vehiculat pe surse, Vîlceanu a răspuns: "Sunt zvonuri. Am văzut tot felul de nume vehiculate. În acest moment nu putem vorbi despre aşa ceva".

Faţă de afirmaţiile lui Vîlceanu, Ludovic Orban - preşedintele Camerei Deputaţilor şi fost preşedinte al PNL - a declarat pentru ziarul BURSA:

"Domnul Vîlceanu, dacă tot vrea să îşi exercite atribuţiile de secretar general, ar trebui să pună mâna pe statut, să citească prevederile statutare. Candidatul pentru funcţia de prim-ministru este hotărât de Consiliul Naţional al PNL. Insistenţa în susţinerea pentru funcţia respectivă a domnului Cîţu arată foarte clar că atât Cîţu cât şi Vîlceanu nu au înţeles mesajul politic de la moţiunea de cenzură. Guvernul Cîţu a fost demis prin moţiune de cenzură. Căderea este bazată pe votul a 281 de parlamentari care au decis demiterea guvernului. Instituirea unui alt guvern nu se poate face decât cu o altă majoritate parlamentară, iar obţinerea unei astfel de majorităţi nu este un lucru la îndemâna oricui".

În ceea ce priveşte susţinerea pe care i-o acordă 41 de parlamentari PNL, Ludovic Orban ne-a spus că propunerea făcută de aceştia îl onorează şi a reiterat că soluţia pentru depăşirea actualei crize politice este refacerea coaliţiei de guvernare şi respingerea oricărei colaborări cu PSD.

Din păcate, fostul preşedinte al PNL se pare că nu se mai poate baza pe partenerii de coaliţie de la USR. Deşi, odată cu declanşarea la 1 septembrie a conflictului din coaliţie liderii USR l-au reevaluat pe Ludovic Orban şi, până la Congresul PNL, au susţinut că acesta ar putea fi o variantă bună de premier, după ce acesta a pierdut alegerile interne cei din USR se pare că s-au reorientat şi au două variante de premier. Dacă va fi refăcută coaliţia de guvernare cu liberalii, ei nu exclud, potrivit declaraţiei deputatului Ionuţ Moşteanu (purtător de cuvânt al USR) ca Ilie Bolojan, preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, fost primar al municipiului Oradea şi fost secretar general al PNL, să fie nominalizat pentru funcţia de prim-ministru. În cazul în care liberalii nu s-ar înţelege cu cei din USR, aceştia din urmă îl vor propune pentru funcţia de prim-ministru pe Dacian Cioloş, proaspăt demisionar din funcţia de preşedinte al grupului politic Renew Europe din Parlamentul European şi preşedinte al USR.

• PSD vrea guvern de specialişti şi alegeri anticipate

După ce iniţial l-au susţinut tot anul pe deputatul Alexandru Rafila pentru funcţia de prim-ministru, acum social-democraţii nu sunt decişi în construirea unei majorităţi parlamentare şi nu doresc susţinerea unui guvern minoritar PNL-UDMR. Ei propun un guvern de tehnocraţi care să pregătească alegerile anticipate ce ar urma să se desfăşoare primăvara viitoare.

"Nu am luat încă decizia participării la consultările de la Cotroceni; aşteptăm o invitaţie oficială în acest sens. În acest moment, în Parlament nu există o majoritate, iar România are nevoie de un guvern stabil. Din punctul nostru de vedere există o singură soluţie - alegerile anticipate, iar până atunci ţara să fie condusă de un guvern de specialişti. (...) Preşedintele României a spus că majoritatea decide. Dacă majoritatea va decide în Parlament că trebuie să fie alegeri anticipate, atunci vor fi alegeri anticipate indiferent ce îşi doreşte Klaus Iohannis. PSD e cea mai stabilă forţă politică în acest moment şi am demonstrat că sunte responsabili atunci când am învestit guvernul Orban. În acest moment nu ne mai aflăm în conjunctura respectivă şi nu se mai poate creiona o majoritate de guvernare în Parlamentul României", a declarat, ieri, Marcel Ciolacu, preşedintele PSD.

Conform unor surse politice din PSD, în cazul organizării şi câştigării alegerilor anticipate, social-democraţii ar merge, în condiţiile actualei pandemii, tot pe nominalizarea lui Alexandru Rafila pentru funcţia de prim-ministru.

Nici reprezentanţii UDMR nu îi vor propune preşedintelui Iohannis un candidat pentru funcţia de premier, deoarece ei susţin că, în cazul refacerii coaliţiei de dreapta, prim-ministrul ar trebui să fie dat de PNL.

"Nu am stabilit încă mandatul cu care vom merge la negocierile de săptămâna viitoare ce vor avea loc cu preşedintele României. Nu am luat încă nicio decizie cu privire la viitorul premier. Urmează ca la finalul acestei săptămâni să stabilim ce vom face în continuare pentru depăşirea actualei crize politice", ne-a transmis Csoma Botond, liderul grupului deputaţilor UDMR.

• AUR, între Călin Georgescu şi un guvern de specialişti

În ceea ce priveşte propunerea pe care ar putea-o formula reprezentanţii Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR), copreşedintele formaţiunii politice, deputatul George Simion, a spus imediat după demiterea guvernului Cîţu prin moţiunea de cenzură: "Cred că toţi (n.red. - toate partidele) putem găsi un nume în afara partidului, pentru funcţia de premier. (...) Noi am propus încă din decembrie 2020 o variantă de premier, am trimis semnalul către Cotroceni, dar domnul Iohannis procesează mai greu. Un bun specialist care a lucrat şi la ONU, rămâne pentru noi Călin Georgescu. Ţare are nevoie de stabilitate, de linişte de reconstrucţie. (...) Georgescu ar fi o variantă (...) Noi avem respect şi faţă de alegătorii PNL şi cei ai USR şi cei ai PSD şi cred că împreună putem gândi o construcţie comună. Vom avea discuţii, să vedem ce spun şi Orban, Ciolacu, Cioloş şi Kelemen Hunor".

În schimb senatorul Claudiu-Richard Târziu, celălalt copreşedinte AUR, ne-a declarat că formaţiunea politică pe care o conduce nu va merge cu o propunere de premier la Cotroceni.

"De fapt, nici nu ştim dacă vom merge la consultări cu preşedintele Klaus Iohannis. Încă dezbatem acest lucru în interiorul partidului, pentrru că la precedentele consultări am trăit un episod anormal, în care preşedintele nu a fost în mod real interesat de informările noastre, ci doar preocupat să bifeze că ne-am întâlnit. Vrem acum să vedem soluţii. Soluţiile pe care le avem în vedere, le-am mai comunicat public.

Domnul preşedinte Klaus Iohannis ar trebui să nominalizeze pentru funcţia de prim-ministru o persoană care să fie capabilă să adune în jurul domniei sale o echipă formată din specialişti, asumaţi politic de cât mai multe partide, chiar de toate partidele parlamentare dacă este posibil. Noi putem sprijini în Parlamen un cabine de specialişti care să scoată ţara din criza în care se află, iar guvernul respectiv poate să rămână în funcţie până la finalul acestui ciclu electoral. Trebuie ca viitorul premier să poată menţine un echilibru între miniştri, un echilibru între forţele care susţin acest cabinet şi să propună un program de guvernare pe care să îl agreeze o largă majoritate şi să se ţină de acel program. Reiterez că noi nu am luat decizia dacă vom merge la consultări la Cotroceni, dacă vom propune un nume sau nu, dar bunul simţ ne dictează mai degrabă să ne abţinem pentru a nu se interpreta greşit. Dacă nu se va putea forma un guvern de specialişti şi nu va exista coabitare între forţele politice, nicio problemă: preşedintele are la îndemână mijloacele constituţionale pentru declanşarea alegerilor anticipate. Din punctul nostru de vedere aceasta este soluţia cea mai bună - întoarcerea la popor, alegeri anticipate şi realizarea în Parlament a unei configuraţii politice legată de schimbările din societate privind noile tendinţe de vot", ne-a spus Richard Târziu.

În legătură cu o eventuală nominalizare a lui Călin Georgescu, domnul Târziu a precizat că AUR l-a mai propus o dată, anul trecut, dar nu insistă pe această variantă, deoarece nu încearcă să îşi impună punctul de vedere, mai ales că ponderea de 10% în Parlament nu îi permite formaţiunii politice respective să impună cine va fi viitorul prim-ministru.

"Dacă vor ca guvernul viitor să fie susţinut în Parlament şi de AUR, trebuie să ne propună un Cabinet de specialişti adevăraţi, asumaţi politic şi un premier agreat de toată lumea. Nu ştiu dacă domnul Georgescu este pesoana cea mai potrivită în acest rol, dacă ar fi apreciat şi acceptat şi de alte partide, de aceea nu insistăm şi în acest moment nu am decis să propunem un premier sau miniştri. Am putea să facem anumite sugestii dacă ni se vor cere, deoarece cunoaştem specialişti care îmbrăţişează valorile noastre fără a fi membri ai AUR", ne-a mai spus Claudiu Târziu.

După cum se poate observa, aşa cum preconizează şi preşedintele Klaus Iohannis, este dificil să avem soluţionată criza politică după primele consultări pe care le va avea luni cu partidele parlamentare. Cert este că USR doreşte doar un guvern alături cu PNL şi UDMR, aşa cum a declarat, ieri, Dacian Cioloş, preşedintele respectivei formaţiuni politice, care a menţionat că aşteaptă propunerea PNL privind formula politică pentru a forma o majoritate parlamentară cu Florin Cîţu ca premier şi abia apoi va demara discuţiile cu partenerii de coaliţie.

Posibili premieri:

Ludovic Orban, 58 de ani, preşedintele Camerei Deputaţilor, fost preşedinte al PNL. Prim-ministru în perioada 4 noiembrie 2019-7 decembrie 2020. Fost ministru al transporturilor în perioada 5 aprilie 2007-22 decembrie 2008, fost viceprimar al Capitalei. Orban este politicianul care a încheiat un parteneriat cu preşedintele Klaus Iohannis în vederea alegerilor prezidenţiale din 2019 şi preşedintele PNL care a reuşit, prin negocieri directe, cu parlamentari din toate partidele politice, să determine căderea guvernului social-democrat condus de Viorica Dăncilă în 10 octombrie 2019. În plină criză politică, Ludovic Orban şi-a asumat, în numele PNL, guvernarea, conducând Executivul în primul an al pandemiei Covid-19.

Dacian Cioloş, 52 de ani, deputat european, preşedinte al USR, fost preşedinte al Renew Europe. Între 17 noiembrie 2015 şi 4 ianuarie 2017 a fost prim-ministru al Cabinetului de tehnocraţi care a condus ţara după dezastrul de la Colectiv. Anterior, în perioada 9 februarie 2010 -1 noiembrie 2014 a fost comisar european pentru agricultură şi dezvoltare rurală. A ocupat funcţia de ministru al agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale în guvernul Tăriceanu, în perioada 11 octombrie 2007-22 decembrie 2008.

Dan Vîlceanu, 42 de ani, deputat, secretar general al PNL, ministru interimar al finanţelor publice şi ministru interimar al transporturilor şi infrastructurii. A fost numit ministru de finanţe în guvernul Cîţu în 18 august 2021, după ce, cu aproape 45 de zile înainte, premierul l-a demis din funcţia respectivă pe Alexandru Nazare, un apropiat al fostului preşedinte al PNL, Ludovic Orban. Conform unor surse politice din interiorul PNL, în cazul în care partenerii de coaliţie vor refuza iniţial numirea lui Florin Cîţu, ar urma să fie nominalizat pentru funcţia de premier Dan Vîlceanu, care ar urma să repete acelaşi scenariu pus în practică de Florin Cîţu la nominalizarea din martie 2020: propunerea unui Cabinet şi renunţarea la mandat înaintea şedinţei de plen a Parlamentului. Prin această modalitate, preşedintele Klaus Iohannis ar putea, constituţional, să îl nominalizeze apoi pe Florin Cîţu pentru funcţia de prim-ministru.

Lucian Bode, 46 de ani, ministru de interne, ministru interimar al Justiţiei (după revocarea din funcţie la 1 septembrie a lui Stelian Ion), fost ministru al transporturilor în guvernările Orban. Bode este considerat în interiorul PNL a fi liberalul bun la toate, plurivalent, deşi formarea profesională nu îl recomandă în acest sens. Lucian Bode a rămas în memoria colectivă ca ministrul ce dormea pe bancheta din spate în timp ce şoferul care conducea autoturismul de serviciu provoca un accident grav pe Valea Oltului.

Alexandru Rafila, 59 de ani, deputat, medic imunolog, profesor universitar doctor în medicină, reprezentantul României în comitetul de conducere al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. A fost directorul Institutului Naţional de Sănătate Publică şi a deţinut funcţiile de secretar de stat pe probleme de asistenţă medicală şi sănătate publică, fiind şi, în repetate rânduri, consilierul personal al Ministrului Sănătăţii pe problema politicilor de sănătate. A reprezentat România în comitetul director al ECDC (2009-2014). Alexandru Rafila a fost propus premier de PSD în urma alegerilor din 6 decembrie 2020, dar preşedintele Klaus Iohannis l-a desemnat pe Florin Cîţu, propus de PNL. De la începutul anului 2021 şi până la momentul moţiunii de cenzură depusă împotriva guvernului Cîţu, Marcel Ciolacu, preşedintele PSD a declarat în mai multe rânduri că propunerea social-democraţilor pentru funcţia de şef al Guvernului este Alexandru Rafila.

Nicolae Ciucă, 54 de ani, general în rezervă, fost ministru al apărării naţionale în guvernările Orban, premier interimar în perioada 7-23 decembrie 2020, ministru al apărării naţionale în guvernul Cîţu, după 23 decembrie 2020. Ciucă este văzut de o parte dintre liderii liberali ca o manta de vreme rea. Astfel, în cazul în care varianta Cîţu ar fi sortită eşecului, Nicolae Ciucă ar urma să fie propus pentru funcţia de prim-ministru cu misiunea fie să conducă un guvern minoritar PNL-UDMR, fie să conducă un guvern alcătuit şi cu tehnocraţi până la eventualele alegeri anticipate.

Ilie Bolojan, 52 de ani, preşedinte al Consiliului Judeţean Bihor, în urma alegerilor locale din septembrie 2020. În perioada 2008-2020 a fost primar al municipiului Oradea, funcţie din care a iniţiat şi implementat o serie de proiecte pe fonduri europene care au modernizat localitatea respectivă. Anterior, în perioada 2005-2007, a fost prefect al judeţului Bihor. Considerat mulţi ani mintea limpede din interiorul PNL, Bolojan a fost o perioadă secretar general al formaţiunii politice liberale.

Călin Georgescu, în vârstă de 59 de ani, propunerea AUR, a fost în perioada 1997-2013 director executiv al Centrului Naţional pentru Dezvoltare Durabilă, iar în 2013 a devenit preşedinte al Centrului European de Cercetare al Clubului de la Roma. A mai deţinut funcţiile de secretar general în Ministerul Mediului şi director al Direcţiei Organizaţii Economice Internaţionale în Ministerul Afacerilor Externe, iar o perioadă a lucrat la Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP). A fost director executiv al Institutului de Dezvoltare Globală al Naţiunilor Unite în perioada 2015-2016. Înaintea alegerilor parlamentare din 2020, Călin Georgescu a publicat un videoclip controversat pe Facebook în care afirmă că Ion Antonescu şi Corneliu Zelea Codreanu sunt eroi prin care "a trăit istoria naţională, prin ei vorbeşte şi a vorbit istoria naţională şi nu prin lachei de serviciu ai puterilor globaliste care astăzi conduc România vremelnic".

Florin Cîţu, în vârstă de 49 ani, este premier interimar, după ce a fost demis de Parlament prin votarea de către 281 de senatori şi deputaţi a moţiunii de cenzură iniţiată de PSD. El a fost învestit ca prim-ministru în 23 decembrie 2020, după ce, până la alegerile parlamentare de anul trecut, a deţinut în guvernările Orban din perioada 4 noiembrie 2019-decembrie 2020, portofoliul de ministru al finanţelor publice. Florin Cîţu a fost nominalizat în martie 2020, după căderea primului Cabinet Orban, pentru funcţia de prim-ministru, dar în 12 martie, cu 10 minute înaintea plenului reunit al Parlamentului în care urma să fie învestit guvernul propus de el, a renunţat la mandatul conferit de preşedintele Klaus Iohannis, ulterior Ludovic Orban fiind reînvestit în funcţia de şef al guvernului. În 25 septembrie 2021, la Congresul PNL, Florin Cîţu a fost ales preşedinte al formaţiunii politice liberale.