Funcţionarii publici anunţă mărţişoare greviste

• Bogdan Hossu, preşedintele "Cartel Alfa": "Nu credem că o creştere a salariului minim se va face într-un an şi este nevoie de o metodologie pe trei-patru ani"

Atenţia publică aţintită pe disputele politice din ultimul timp a uitat de promisiunile pe care guvernanţii le-au făcut salariaţilor şi sindicaliştilor în timpul mişcărilor de stradă ale acestora de anul trecut. Sindicaliştii funcţionari publici pregătesc acţiuni în forţă la sfîrşitul lunii martie dacă Executivul nu îşi respectă angajamentul pe care şi l-a luat în elaborarea proiectului de lege privind sistemul unitar de salarizare pentru personalul bugetar.

Termenul pentru realizarea acestui angajament legislativ este, în cadrul calendarului de acţiuni asumat faţă de Banca Mondială, luna martie 2006. Într-o scrisoare deschisă adresată premierului, CNS "Cartel Alfa" constată că "deşi acest document abordează o problemă care a constituit de nenumărate ori obiectul unor nemulţumiri colective, pînă în acest moment nu au avut loc consultări cu reprezentanţii salariaţilor". Sindicaliştii anticipează că "Guvernul va pune pe masa partenerilor sociali un proiect în formă finală, presîndu-i să-şi dea acordul" şi că va înţelege drept surprinzătoare eventualele acţiuni de protest.

Bogdan Hossu, preşedintele "Cartel Alfa", a spus că acordul la care s-a ajuns anul trecut după ieşirile în stradă viza o politică de salarizare unitară în special pentru funcţionarii din administraţia publică care să anuleze diferenţele existente şi că statutul funcţionarilor publici urma să fie modificat. "În schimb am primit doar legi adoptate fără dezbatere publică cum a fost cea a funcţionarilor parlamentari care nu a avut avizul consultativ al CES, deşi acesta este obligatoriu", a adăugat Bogdan Hossu. Mai mult, deşi în statutul funcţionarului public este prevăzută o structură de salarizare pe trei categorii, în legea de salarizare din administraţia publică este o grilă cu patru categorii "care creează o administraţie instabilă", consideră Bogdan Hossu.

Nemulţumirile salariaţilor din administraţia publică se referă la faptul că salariul mediu din acest domeniu este 60% din salariul mediu net naţional (care este de aproximativ 900 RON). Apoi, deşi reprezentanţii sindicaliştilor au negociat cu Guvernul salarizarea angajaţilor din fonduri proprii de finanţare, "cererea a fost respinsă împreună cu cea care privea dreptul funcţionarilor cu rol de conducere de a face parte şi din conducerea sindicatelor", a declarat Neagu Romel, vicepreşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Administraţia Publică Locală.

Creşterea salariului minim pe economie nu se va face în acest an deoarece, în opinia preşedintelui "Cartel Alfa", este nevoie de o metodologie de lucru pe trei-patru ani. Cu toate acestea, deşi Carta Socială Europeană care a fost ratificată şi de ţara noastră, prevede un salariu minim de 60% din salariul mediu, la noi salariul minim este de 330 RON. În timp ce sindicatele au cerut 430 RON, iar ultima ofertă a patronatelor este de 369 RON, "ţara noastră trebuie să ajungă cel puţin la salariul minim al ţărilor intrate în UE în 2004 care este de 180 euro sau la cel mai mic salariu minim din UE de aproape 500 euro, cum este cazul Portugaliei", consideră Bogdan Hossu.

Sindicaliştii reclamă faptul că pe paliere de salarizare similare nu există o salarizare similară. "De exemplu, pe acelaşi post de funcţionar, un lucrător din Ministerul de Finanţe, care are aceleaşi atribuţii cu unul din Ministerul Muncii are un salariu de 1.500 RON în comparaţie cu 500 RON cît ia cel de la Ministerul Muncii", a afirmat Bogdan Hossu.

În acest fel, privilegiile nu se opresc doar la pensiile parlamentarilor ci vizează şi lucrătorii din ministere.