"Furtul" pentru altul, dezincriminat de CCR

Liber la furat... pentru altul! Cinci dintre cei nouă magistraţi constituţionali au respins, ieri, sesizarea opoziţiei privind modificarea legii 78/2000, prin care coaliţia PSD-ALDE-UDMR a dezincriminat faptele de corupţie, dacă acestea sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase, precum şi în cazul în care sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine de alte foloase decât cele materiale.

Conform unor surse din interiorul Curţii Constituţionale a României (CCR), dezbaterea a fost aprinsă între cei nouă judecători, fapt reflectat şi de votul foarte strâns, 5 la 4 pentru respingerea obiecţiei formulată de parlamentarii opoziţiei.

Judecător raportor în acest caz a fost Livia Stanciu, care a recomandat respingerea modificării legislative. Alături de ea au votat judecătorii Maya Teodoroiu, Ştefan Minea şi Marian Enache. În schimb, s-au pronunţat pentru dezincriminarea faptelor de corupţie dacă foloasele sunt obţinute pentru altcineva judecătorii Daniel Morar (fost şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe vremea preşedintelui Traian Băsescu), Mona Pivniceru, Petre Lăzăroiu, Valer Dorneanu şi Attila Varga.

Pe 2 mai, PNL şi USR au depus la Curtea Constituţională o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii de modificare şi completare a art. 12 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

Potrivit sesizării, modificarea art. 12 din Legea nr. 78/2000 vizează dezincriminarea faptelor de corupţie în cazul în care acestea sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase, precum şi în cazul în care sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine de alte foloase decât cele materiale.

Actul normativ este atacat pentru a doua oară la CCR, după ce pe 27 iulie 2018 preşedintele Iohannis sesizase Curtea, aceasta constatând că dispoziţiile articolului unic pct. 1 ale acestei legi sunt neconstituţionale.

"Constatăm că, în procedura de reexaminare a Legii (...) ca urmare a Deciziei CCR 584/2018, Parlamentul României a ignorat considerente cu caracter general din decizia precizată, fapt care afectează, din perspectivă constituţională, conţinutul articolului unic în forma adoptată după reexaminare. În opinia noastră, au fost ignorate dispoziţiile paragrafului 72 din Decizia nr. 584/2018, cât şi ale paragrafului 68 din aceeaşi decizie. (...) Deducem (...) că legiuitorul avea obligaţia, din perspectivă constituţională, de a lua act de necesitatea menţinerii în vigoare a formei actuale a art.12 din Legea nr.78/2000, per a contrario, restrângerea conţinutului infracţiunii realizată prin dispoziţiile alin.(2), nou introdus prin legea legea criticată, este neconstituţională. În consecinţă, legiuitorul, în procedura reexaminării, avea obligaţia de a constata că întreaga lege de modificare a art.12 din Legea nr.78/2000 este neconstituţională şi, pe cale de consecinţă, de a respinge legea. Neprocedând astfel, Parlamentul României a ignorat atât dis-poziţiile art.147 alin.(4) din Constituţie, care instituie caracterul erga omnes al deciziilor Curţii Constituţionale, cât şi juris-prudenţa acesteia", se mai arată în sesizarea deputaţilor PNL şi USR.

Aceştia argumentează că "menţinerea unor texte de lege care sunt afectate de un viciu de neconstituţionalitate reprezintă, pe lângă încălcarea principiului colaborării loiale între autorităţile statului, şi o încălcare a principiului securităţii juridice" şi solicită CCR să "constate neconstituţionalitatea articolului unic din legea supusă controlului de constituţionalitate cu referire la dispoziţiile art.12 alin.(2) din Legea nr.78/2000 deoarece încalcă dispoziţiile art. 147 alin.(4) şi ale art.1 alin.(3) din Constituţia României".

De asemenea, deputaţii PNL şi USR atrag atenţia că articolul unic al legii este neconstituţional deoarece "consacră restrângerea domeniului de aplicare al infracţiunii reglementate prin norma în vigoare, legiuitorul refuzând aplicarea obligaţiei regulamentare de a asigura corelarea tehnico-legislativă cu Decizia Curţii Constituţionale nr.584/2018, încălcând astfel dispoziţiile art.147 alin.(4) şi ale art.1 alin.(3) din Constituţia României".

"Cu privire la conţinutul art.12 alin.(2), nou introdus, raportat la norma de incriminare prevăzută de art.12 din Legea nr.78/2000, în forma aflată în vigoare, constatăm restrângerea sferei de aplicare a infracţiunii, ceea ce face imposibilă aplicarea textului normativ unor fapte incriminate de norma în vigoare. (...) Considerăm că în aplicarea dispoziţiilor art.147 alin.(4) din Constituţie, în procedura de reexaminare legiuitorul avea obligaţia de a proceda la efectuarea corelărilor tehnico-normative concordant cu dispoziţiile art.1 alin.(3) din legea fundamentală, astfel încât să fie respectată Decizia Curţii Constituţionale nr.584/2018, inclusiv considerentele ataşate acesteia, fapt nerealizat, ceea ce atrage neconstituţionalitatea articolului unic al Legii de modificare şi completare a art. 12 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Vă solicităm să cons-tataţi că articolul unic al legii criticate este neconstituţional deoarece încalcă dis-poziţiile art.147 alin.(4) şi ale art.1 alin.(3) din Constituţia României", se menţionează în sesizare.

Camera Deputaţilor a reexaminat în calitate de for decizional, pe 16 aprilie 2019, în urma deciziei CCR, proiectul de lege pentru modificarea Legii 78/2000 pentru prevenirea şi sancţionarea faptelor de corupţie şi a revenit la textul iniţial, prin care se pedepsesc cu închisoarea faptele săvârşite în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.